Nutriţioniştii americani sunt demult preocupaţi de problema carbohidraţilor buni şi a carbohidraţilor răi, altfel spus, de calitatea alimentelor pe care le consumăm pentru că, în esenţă, ceea ce mâncăm noi sunt alimentele, nu doar carbohidraţii. Cantitatea de carbohidraţi şi modul în care îi procesează organismul reprezintă diferenţa. Consumul de carbohidraţi, mai ales înainte şi după eforturile sau exerciţiile fizice extenuante, poate furniza organismului energie, poate preveni apariția senzaţiei de foame şi poate întârzia senzaţia de oboseală.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că atunci când mâncăm carbohidraţi rafinaţi, aceştia sunt digeraţi rapid şi sunt abosrbiţi apoi rapid în sânge sub formă de glucoză. Glucoza este forma pură de energie care este folosită de muşchi şi celule. Întrebarea care se pune este dacă nu cumva se stochează o cantitate prea mare în celulele adipoase.

Cea mai bună metodă de a preveni acest lucru este evitarea consumului de carbohidraţi rafinaţi. Fructele, de exemplu, sunt carbohidraţi. Carbohidraţii buni din fructe sunt partea care conţine coaja şi pulpa. Sucul conţine zahărul din fructe, numit fructoză. Un pahar de suc înseamnă 150 de calorii. Acest număr de calorii se găseşte în două portocale curăţate de coajă. Poate e mai simplu să consumi un suc, dar nu şi cel mai sănătos şi eficient decât să mănânci două fructe.

Cheia este de a alege cu înţelepciune şi de a nu accepta alceva decât ce este cel mai bine. Altfel spus, să nu organizezi mesele familiei tale cu alimente care sunt prea puţin nutritive, însă conţin un număr mare de calorii. Pâinea albă, orezul, pastele, sucurile şi băuturile acidulate ne lipsesc de principiile nutritive necesare. De preferat sunt de exemplu cerealele integrale. Cercetătorii americani au întocmit chiar o listă a celor mai sănătoşi carbohidraţi existenţi, precum şi o listă a celor mai puţin sănătoşi.

Carbohidraţii se gasesc într-o gamă variată de alimente, de la legume la dulciuri. Toți carbohidraţii conţin zahăr. Nu trebuie să renunţi la ei pentru că carbohidraţii reprezintă combustibilul principal pentru organism. Cei simpli sunt absorbiţi aproape imediat în sânge (glucoză, fructoză, lactoză), în timp ce carbohidraţii complecși (fibrele) sunt descompuşi. Zahărul apare sub diverse forme şi poartă diverse denumiri, cum sunt maltoza (zahărul din bere), zaharoza (zahărul de masă), lactoza (zahărul din produsele lactate) şi fructoza (zahărul din fructe).

Chiar dacă unii dintre carbohidraţi nu se prea bucură de un bun renume, nu trebuie uitat că glucoza, cel mai simplu carbohidrat, este nutrientul de bază al organismului. Carbohidraţii se împart în trei mari categorii: „răi” (dulciuri rafinate: bomboane, prăjituri), de calitate, care suferă din cauza proastei reputaţii a verilor lor (amidonul din produsele de panificaţie, paste etc.) şi fibrele (pectine, hemiceluloze – care nu se digeră). Pentru a avea o dietă sănătoasă, carbohidraţii trebuie să asigure 55-60% din totalul de calorii, spun medicii. Consumul de alimente care conţin carbohidraţi depinde foarte mult şi de nivelul de activitate fizică şi de greutatea fiecărui om. Pentru o persoană sedentară, aportul de carbohidraţi va fi mai mic. Pentru cei care fac sport, ar trebui mai multe calorii din carbohidraţii de calitate, din paste, de exemplu. Majoritatea nutriţioniştilor recomandă ca 60% din cantitatea de calorii ingerată să fie sub formă de carbohidraţi, din care 80% să fie complecşi. Surse bune de carbohidraţi complecşi sunt legumele, cerealele, orezul, pâinea, făinoasele, nucile, seminţele şi legumele. Cel mai bun lucru de făcut este consumarea unei game largi din aceste produse pentru a asigura cantitatea necesară de vitamine şi minerale.

O idee greşită este aceea de a renunţa complet la carbohidraţi atunci când se începe o cură. Aşadar, dacă eşti o proaspătă mămică care doreşte să ajungă la silueta de invidiat de dinainte de sarcină trebuie să ştii că principala sursă de energie a organismului este glucoza. Cea mai mare parte vine din alimente, însă când începe postul (impus sau voluntar) ficatul trebuie în continuare să elibereze glucoza pentru ca sistemele cheie ale organismului să nu simtă nicio lipsă. Celula nervoasă este total dependentă de nivelul glucozei din sânge. La început, ficatul mobilizează depozitele proprii de glucoză (glicogenul interhepatic), care pot asigura o autonomie de aproximativ 12 ore. Când glicogenul s-a terminat, ficatul este nevoit să sintetizeze glucoza din alte surse: aminoacizii şi mai apoi lipide. Pentru a fi sănătoasă, nu trebuie să pierzi mai mult de o jumătate de kilogram pe săptămână. În continuare, dieta trebuie să conţină glucide de calitate (legume, cereale etc.) în proporţie de aproximativ 50% din totalul de calorii furnizate.

Carbohidraţii buni

• sparanghel
• avocado
• ardei gras
• broccoli
• varză
• conopidă
• morcovi
• ţelină
• porumb
• castraveţi
• vinete
• mazăre
• fasole
• verde
• ciuperci
• măsline
• cartofi
• dovleci
• salată Romaine
• spanac
• roşii
• dovlecei
• mere
• banane
• fructe de pădure
• căpşuni
• struguri
• grapefruit
• kiwi
• lămâi
• mango
• portocale
• pere
• ananas
• pepene