Te-ai gandit vreodata ca exista o legatura intre sanatatea stomacului tau si felul in care iti functioneaza creierul? Valabil si in cazul copiilor la care creierul este in plina dezvoltare. Te-ai intrebat daca exista vreo legatura intre alergiile neidentificate si tulburarile psihocomportamentale?
Ei bine, exista un nou domeniu de cercetare, in ascensiune, care demonstreaza legatura intre stomac, autoimunitate, si tulburari de dezvoltare (ADHD, autism, tulburari nespecifice de dezvoltare, etc) sau tulburari emotionale (depresie, tulburare anxioasa, tulburari bipolare, etc). Cum se leaga toate piesele in acest puzzle? Aflati de la Alexandra Pantea, consilier psihologic, si nutritionist.
Procesul cheie legat in mod indisolubil de afectiunile cerebrale este inflamatia cronica.
Inflamatia reprezinta esenta raspunsului de vindecare, este modul organismului de a lupta cu un agresor si desigur ca este benefica pe termen scurt. Insa, daca este prezenta pe termen lung, devine nociva.
Aceasta stare de inflamatie se poate manifesta si la nivelul creierului. Noi nu putem percepe direct starea de inflamatie a creierului, insa apar simptome legate de:
- capacitate scazuta de concentrare ( asa numita „incetosare mentala”),
- capacitate scazuta de memorare,
- instabilitatea afectiva (raspuns disproportionat cu stimulul, tantrum la copii in caz de frustrare minora, la adulti stari de nervozitate, depresie, sau anxietate),
- impulsivitate si capacitate scazuta de autocontrol si autoreglare,
- probleme cu somnul,
- stare de oboseala cronica.
Daca ai pe cineva apropiat care sufera de vreuna dintre conditiile enumerate mai sus, o sa observi, ca de cele mai multe ori, sufera si de probleme gastro-intestinale.
Vezi si Alergie sau intoleranta alimentara?
In cazul copiiilor, poate sa apara un comportament alimentar dificil, refuzul a foarte multe alimente, tot felul de sensibilitati gustative si stomacale, uneori combinate cu reflux gastro-intestinal.
,,Cred ca este important sa tratam oamenii holistic; atat medicii sa inteleaga mai mult despre procesele psihice, cat si noi, psihologii sa intelegem mai bine cum functioneaza nutrientii care asigura baza functionarii neurotransmitatorilor”, este de parere Alexandra Pantea.
Cum apare starea de inflamatie cronica in organism, inclusiv in creier?
Pentru aceasta, o sa te rog sa ai rabdare sa urmaresti etapele enumerate mai jos.
- Noi, de fapt, nu suntem meniti sa asimilam decat proteine produse/sintetizate de propriul organism. Cum facem aceasta? Cu ajutorul sucului gastric (acidul clorhidric – HCL) care descompune proteinele ingerate in aminoacizi (poti sa iti imaginezi aminoacizii ca pe niste caramazi care formeaza lantul proteic…) dupa care, folosind aminoacizii rezultati, sintetizeaza noi proteine.
- Glanda numita timus contine o „baza de date” cu toate tipurile de proteine pe care le poate sintetiza corpul nostru. Scopul? Sa identifice proteinele„intruse” (patogenii) si sa le atace…
- Ce se intampla daca in fluxul sangvin se strecoara proteine nedigerate/straine? Corpul le va ataca…
- Ce se intampla daca in mod constant se strecoara proteine straine? Aparatul de atac al corpului intra intr-o stare de suprasolicitare si apar alergiile… Caci alergiile reprezinta, de fapt, o reactie de aparare exagerata si eronata a organismului fata de stimuli care nu sunt patogeni, dar pe care organismul ii „confunda” cu patogeni. Amy Meyers foloseste o metafora foarte sugestiva in acest sens: o trupa de securitate, care fiind atacata non-stop si fiind in stare de epuizare, incepe sa traga in jur mai intai eronat, apoi chiar aleator…
- Daca sistemul imunitar este continuu in alerta (din cauza starii de confuzie…a alergiilor), in timp, apare starea de inflamatie cronica.
Hai sa vedem cum este posibil sa se strecoare proteine nedigerate in fluxul sangvin. Dincolo de o aciditate stomacala prea scazuta (da, ati citit bine, prea scazuta; acidul stomacal este absolut necesar in digestie, altfel nu l-ar fi pus natura acolo), un alt fenomen larg raspandit care constituie baza fenomenelor alergice si deci a starii de inflamatie cronica, este intestinul permeabil.
Conform lui Alessio Fassano, cercetatorul de la Harvard care a descoperit fenomenul intestinului permeabil: atunci cand mancam gluten (care este de fapt o proteina, din grau), stomacul secreta in exces o substanta numita zonulina care indeparteaza unele de altele jonctiunile stranse ale stomacului; daca mancam des gluten, in timp, stomacul nostru devine permeabil.
Vezi si Alergiile si sarcina: iata ce trebuie sa stii
Ce poti sa faci, pentru tine sau pentru copilul tau
- Testeaza-te pentru alergii/testeaza-ti copilul pentru alergii, daca ai observat ca are tulburari de concentrare, tulburari de dispozitie, stari de agitatie care nu par a fi legate de contextul afectiv. In acest sens, exista doua tipuri de markeri: IgE si IgG. IgE este raspunsul alergic clasic, insa si IgG este important, pentru ca semnaleaza sensibilitati, care insa pot cauza probleme la fel de mari. Diferenta este ca raspunsul corpului fata de aliment nu este imediat, putand dura chiar si 72 de ore; astfel, este foarte dificil de depistat prin simpla observare.
- Elimina din alimentatia ta/a copilului principalele alimente alergene: glutenul. Sau include-l in alimentatie folosind metodele traditionale prin care el devine mai usor de digerat (in cazul in care inca nu a dezvoltat corpul o alergie clara fata de acesta): inmuierea cerealelor, fermentare, germinare (vezi: https://www.westonprice.org/)
- Ai grija de microbiomul tau. Microorganismele prietenoase ajuta atat la digerarea proteinelor, cat si la sintetizarea proteinelor din aminoacizi, la detoxifiere (cu alte cuvinte, reprezinta o bariera, nu lasa sa patrunda in sange alimente nedigerate), si in final, la modularea starii de inflamatie din organism.
- Repara-ti peretii stomacali. Consuma alimente bogate in colagen, in special supa in care ai fiert lent oase.
- Pentru protocoale complete de vindecare, consulta: www.gapsdiet.com
„De-a lungul timpului, am observat si cercetat numeroase legaturi intre nutritie si functionarea sistemului nervos si a creierului ( de ex: tulburari in dezvoltare la copii, anxietate, depresie, etc). Astfel, a aparut interesul pentru acest domeniu, si am urmat, pe langa formarea in terapie, o formare in nutritie”, a precizat Alexandra Pantea.
Surse bibliografice:
“Alimentația pentru un creier sănătos” – Dr. David Perlmutter
„Solutii contra autoimunitatii” – Dr. Amy Myers
„Gut and psychology syndrome” – Natasha Campbell
Vezi si Alimentatia si principalii nutrienti pentru sustinerea imunitatii