Daca pana ieri facea parte dintr-o pereche care avea o relatie bazata pe libertate, vise si proiecte comune, inca din timpul sarcinii, pentru viitorul tatic se prevede un nou rol, unul destul de dificil, in ciuda sustinerii si entuziasmului manifestat de prieteni si rude.

Este pe cale sa devina tata si lunile care mai raman pana la nasterea copilului, pana la acel eveniment pe care toti il definesc ca fericit, ar trebui sa ii ajunga, la fel cum ar trebui sa fie suficiente si pentru mama, pentru a se adapta si a se pregati pentru a indeplini noul rol pe care il va juca pentru toata viata. Este usor ca un barbat sa se simta „pierdut“ in fata unei astfel de situatii care devine si mai dificila din pricina schimbarilor sociale care prevad o participare la ingrijirea nou-nascutului alaturi de proaspata mama.

Societatea actuala cere unui tata sa se comporte ca atare chiar din momentul conceptiei si sa imparta cu partenera emotii si sperante, insa nu intotdeauna ne dam seama ca exista diferente fundamentale intre perceptiile mamei, care simte transforma rile atat psihic, cat si fizic (chiar si gusturile alimentare se pot schimba), si perceptia celui care se simte oarecum in afara acestei situatii, percept ia lui fiind mai mult ra- tionala decat corporala si, de multe ori, vazandu-se exclus din acea intimitatea absoluta si protectiva pe care o avea in cuplu inainte de aparitia sarcinii. Acum, gradual, primul loc ii va reveni unui alt individ, care va absorbi toata atentia si energia familiei, transformandu-i pe cei doi indragostiti in mod radical. Din aceste motive este important sa intelegem si sa accepta m raportarea diferita a barbatului la sarcina si sa luam in considerare factorii care ar actiona pozitiv in aceasta privinta (prezenta viitorului tata la ecografii este un bun exemplu).