Am adunat mai multe ”momente din viața de mamă” și am zis să le așezăm într-un material. Hai să râdem împreună! Partea a 2-a. (Partea 1 o poți găsi aici).
Atunci când spun: ”merg la toaleta un pic”, copiii mei înțeleg „Ședință urgentă la toaletă chiar ACUM! Prezența tuturor este obligatorie!”
***
Parentingul părea mult mai ușor atunci când nu eram părinte și doar îmi imaginam cum îmi voi crește eu copilul și cum acesta nu va mânca niciodată cartofi prăjiți, cum nu voi ridica niciodată vocea la el, cum voi ști să fiu empatică dupa doar 4 ore de somn noaptea…
***
Sunt în vizită la mama și știu că orice-ar fi, mama mă va înțelege, de aceea îi povestesc despre ce săptămână de coșmar am avut: copilul nu m-a ascultat deloc, a făcut doar ce a vrut, nu a strâns jucăriile, a scris pe parchet cu markerul permanent, a răsturnat bolul cu paste peste pisică și tot așa.
La care mama, entuziasmată și veselă:
Totuși carma există! Ura!
***
Mi s-a spus să nu mai iau lucrurile prea personal. Așa este. Dar cum să nu le iau personal atunci când vine copilul cu calificativul ”B” la tema la ”mate”, atunci când știu că după amiaza de ieri am petrecut-o cu copilul făcând fix tema aceea…
***
Am ajuns să prefer ședințele cu șeful, decât tema ”la mate” din fiecare seară. (Mama unui copil din clasa a II-a)
***
Sunt mamă de bebeluș și într-o zi când a venit mama în vizită să mă mai ajute, am întrebat-o senină ”știu că e perioada aceasta mai complicată, când e copilul foarte mic, dar când o să fie mămicia mai ușoară?”. La care maică-mea, privindu-mă cu duioșie îmi răspunde: ”când vei fi la pensie, probabil… eu încă nu am răspuns la întrebarea aceasta…”
***
Am auzit ieri o proaspătă mămică, spunându-i dulce nou-născutului: ”este ok, vom găsi soluții, ne vom descurca…e abia ziua a 8-a de când suntem împreună”. Ce drăguț, mi-am zis, dar continuându-mi drumul, m-am gândit serios că sunt deja în a 3.568-a zi de părințeală și tot caut soluții și tot îmi zic că ne vom descurca…
***
Ooo, momentul acela când seara, după ce îl învelești cu plăpumioara, îi dai pupicul de noapte bună, îți zâmbește dulce, după care îți zice alarmat că și-a adus aminte că are nevoie pentru mâine la școală de hârtie colorată, plastilină, lipici, un metru de sfoară și de 5 castane… pffff…
***
Sunt mamă. Și îmi doresc uneori să mă trezesc mai târziu și să stau în liniște în casă, într-un pat perfect aranjat, unde altcineva a schimbat, spălat, călcat așternuturile și să mă uit la filme/seriale drăguțe, dar și să mânânc chestii gustoase, fără să mă îngraș și fără să fie nevoie să fac sport sau să fiu cea care le gătește… Sunt oare singura care visează la lucrurile acestea?
***
Știi momentul acela când sună alarma dimineața devreme, afară e mai mult întuneric decât lumină, te dai jos din pat și-ți cauți zen-ul din tine ca să te mobilizezi și să pregătești micul dejun pentru copil, precum și hăinuțele, pachețelul pentru școală, și în drum spre bucătărie calci cu toată talpa pe o piesă de lego… Eh, momentul acela e într-un mare fel…
***
A spus soțul că azi va face el cu copilul temele de la școală. Sunt atât de bucuroasă că nici nu știu ce să-mi pregătesc pentru a urmări acest eveniment: un bol cu popcorn sau un pahar de vin?
***
I-am spus sotului că trebuie să ne împărțim responsabilitățile pentru această seară ca să le reușim pe toate. A fost de acord. Iată ce e de făcut: de dus gunoiul, de cumpărat pâine, de făcut ardei umpluți și temele cu copilul. Soțul a sărit de pe canapea și a zis că le va face el pe primele trei.
***
De fiecare data când mama vine la noi să stea cu nepoții, ca să mai ies cu soțul pe undeva, să ne vedem cu prietenii, atunci când ne întoarcem acasă copiii mei sunt hrăniți, îmbrăcați frumos (cu haine călcate!), sunt cuminți, iar lucrurile prin casă sunt perfect aranjate, ca să nu spun că a și întins niște haine la uscat (când oare le-a pus la spălat?). Și niciodată nu înțeleg cum de reușește? Eu când o să fiu așa ca ea?
***
Înainte să am copii nu înțelegeam expresia ”nu-mi aud gândurile”. Haha, acum o înțeleg taaaaare bine!
***
”Peste ani, o să-ți aduci aminte de acest moment, o să-ți fie dor de asta”, îmi șoptesc încet în timp ce folosesc pompa ca să desfund toaleta, pentru că iar nu știu ce jucărie a ajuns prin magie acolo.
