Cand vorbim despre custodia comuna fizica sau la parentingul comun, ne referim la un aranjament custodial intre cei doi parinti ai copilului. Acesta din urma isi va putea petrece timpul cu fiecare dintre parintii sai, in mod egal, aproximativ jumatate din timpul unui an calendaristic. Practic, copilul va avea doua locuinte carora sa le spuna „acasa”, doua camere diferite in care sa doarma si sa se joace si, pana la urma, doua rutine sau obiceiuri zilnice care pot sa nu fie asemanatoare intre ele.
Potrivit lui Christine Adams, un medic psihiatru pentru copii si adulti, de origine americana, parintii se raporteaza diferit la fiecare copil, indiferent de sexul copiilor, scrie Psychology Today.
Diferentele de atasament si de parenting nu sunt luate in considerare decat in cazul in care ar exista o dovada legala de abuz sau de neglijenta. Pe de alta parte, copiiii se ataseaza intotdeauna diferit de mama si tata, in functie de personalitatea fiecarui parinte.
„De cele mai multe ori, consider ca un parinte are grija mai bine de nevoile emotionale si fizice ale copilului, in timp ce parintele celalalt foloseste adesea copilul pentru a-si indeplini propriile nevoi emotionale”, este de parere medicul psihiatru.
Ce se intampla cu copilul care trebuie sa se imparta, fizic, intre mama si tata?
Intr-un divort, fiecare copil este pe cont propriu cu fiecare dintre parintii sai. Odata cu divortul, copiii incep sa realizeze modul in care fiecare parinte functioneaza. Lucrurile aratau cu totul diferit atunci cand intreaga familie era unita.
Adaptarea la doua stiluri de parenting diferite, atunci cand cei doi traiesc separat, nu este doar dificila pentru copii, dar poate fi imposibila. Un parinte poate gati, poate spala si ii poate duce, la timp, la scoala pe copii. Celalalt parinte poate cumpara doar mancare rapida, poate lasa hainele murdare sa se stranga sau poate intarzia in a-i duce si in a-i lua pe copii de la scoala.
„Majoritatea copiilor imi spun ca au un stil de viata mai dezorganizat, mai neregulat, ca sunt aruncati inainte si inapoi intre aceste doua extreme”, precizeaza dr. Adams.
Citeste si Ce simte un copil care are parinti de acelasi sex?
Exemplu de caz
Henry, in varsta de 8 ani, a trait in acest fel in ultimii doi ani. El schimba locuintele in fiecare saptamana. Cand ajunge la tatal sau, el este iritabil, plange usor si se comporta ca un copil mai mic, rostogolindu-se pe podea si plangand timp de cateva ore. Henry povesteste ca nu a facut baie toata saptamana, cat timp a fost la mama sa, de aceea hainele erau murdare.
Pe masura ce saptamana continua, Henry se bucura de tatal sau. Acesta ii acorda sprijinul emotional, ii face baie si il ia in brate. Baiatul se comporta, de acum, normal.
Cand trebuie sa se intoarca la mama sa, el incepe sa-i spuna tatei ca nu vrea sa mearga si il intreaba daca poate ramane mai mult acolo unde se afla. Copilul plange si pledeaza.
Desi tatal lui Henry incearca de multe ori sa ajunga la o intelegere cu fosta sa sotie, mai ales fiind vorba despre ingrijirea baiatului, lucrurile nu se schimba cu nimic. Cand tatal baiatului a mers din nou la Judecatorie, instantele au precizat ca decizia unei custodii comune fizice este definitiva si ca singura solutie este de a sta de vorba cu mama baietelului.
„Nevoile psihologice ale lui Henry nu sunt satisfacute si, din pacate, acest scenariu se intampla multor copii”, explica medicul psihiatru.
Citeste si Vacantele cu parintii ii fac pe copii mai fericiti
Autor: Andreea Borcila
