Educatia copiilor porneste de la adult si deriva din educatia parintelui. Adultii din jurul copiilor sunt cei care ii cresc, contribuie la dezvoltarea lor, iar parintii sunt cele mai importante fiinte pentru copil. Roxana Bucur, autoarea cartii pentru copii „Maruntila si Bancnotila” a realizat pentru Superbebe.ro topul celor 3 greseli pe care parintii le fac atunci cand incearca sa-si educe copiii despre bani.
Citeste si De ce sa facem educatie financiara copiilor?
Pentru fiecare dintre noi, parintii reprezinta modelele emblematice a modului in care noi actionam, ne comportam, vorbim si gandim. Ei ne-au format, atat din perspectiva educationala, cat si din perspectiva experientiala. Experientele create de ei, acelea la care am avut acces in perioada copilariei, au pus amprenta asupra modalitatilor decizionale de la varsta adulta.
Astfel, parintii, fara premeditare creeaza cadrele dezvoltarii si deciziilor copilului lor. Aici, pot interveni erori, distorsionari educationale, care depind de experientele la care si parintii nostrii au avut parte in viata lor, atat in viata lor de adult, cat si in viata lor de copii transmise de parintii lor.
Greselile pe care parintii le pot face fara intentie, in ceea ce priveste educatia financiara a copiilor lor sunt:
- Considera ca educatia financiara nu este importanta si copiilor nu ar trebui sa li se vorbeasca despre bani.
Mentalitatea de ”oamenii mari” si ”oamenii mici”, ii descurajeaza pe copii de a creste, de a se dezvolta, si anume: de a acumula informatii fiind pusi, din start, intr-o pozitie de inferioritate. Faptul ca, sunt mici copiii nu denota ca ei nu inteleg lucrurile ”de oamenii mari”, ba din potriva. Ei inteleg foarte multe lucruri complexe, insa nedezvoltarea limbajului denota incapacitatea de a exprima ceea ce ei inteleg. Ei inteleg foarte usor cand parintii sunt suparati sau au o problema, desi acestia nu le-o comunica copiilor si fac, in asa fel, incat sa ascunda. De asemenea cand parintii nu se inteleg, copiii simt si inteleg ceea ce s-a intamplat.
Copiii vad ca parintii lor cumpara cu ”niste bucati de plastic” haine, mancare jucarii. De asemenea, vad ca parintii lor sunt mereu plecati si spun ca: ”sunt plecati la munca sa aduca bani”. Ce sunt banii, cum se fac banii, ei nu stiu, insa li se poate explica.
Daca parintele, in schimb, considera ca este ”prea mic” copilul lui pentru a discuta cu el despre bani, ia decizia, pentru copil, de a il lasa mic in raport cu puterea informationala necesara din acest punct de vedere. Cand va fi mare, nu va mai fi interesat de bani, pentru ca nu mai are curajul sa intrebe despre bani si va cheltui tot ceea ce va castiga, va face decizii financiare gresite sau se va dezinteresa total de partea materiala si va actiona numai atat cat sa poata sa ”supravietuiasca”, fara a realiza obiective financiare, fara a urmari partea materiala intr-o activitate desfasurata, putand fi prada usoara celor care sunt educati financiar si urmaresc partea materiala in activitatile intreprinse.
Banilor daca nu li se acorda atentie, pot fi cei mai puternici stapani, stapanind slabiciunea umana sau pot fi, la fel de bine, cei mai servili ”sclavi”, daca oamenii stiu sa ii gestioneze si le acorda importanta cuvenita.
- Considera si comunica faptul ca: ”banii sunt rai”
Banii sunt energie, sunt un material in baza caruia se realizeaza ”schimburi”, atat schimburi materiale, cat si informatie.
Banii aduc valoare in comunitate si in sfera individuala. Ei sunt o resursa, iar capacitatea de a genera aceasta resursa, in mod continuu, pentru a sustine nevoile zilnice denota capacitatea individuala de a crea valoare. Lipsa capacitatii de a genera resurse, de a crea o valoare suficient de mare, incat resursa financiara sa fie una multumitoare genereaza frustrare si se ajunge la a se considera ca: “banii sunt rai”. De asemenea si lipsa gestionarii acestora conduce la mentalitatea de rautate a banilor.
Daca copilul aude aceasta vorba, va face tot posibilul in viata sa nu aiba bani pentru a nu fi un “om rau”. Fie va cheltui tot ceea ce castiga, fie va pierde bani in investitii riscante, neprofitabile.
- Nu aplica principiile financiare de baza, cum ar fi planificarea obiectivelor financiare si gestionarea bugetului, economisirea si investitiile
In momentul in care banii sunt considerati a fi neimportanti, nici obiectivele financiare nu sunt constientizate si nu se realizeaza, astfel, nicio actiune in acel sens. Obiectivele financiare, precum: casa, masina, vacante, siguranta financiara vor fi, astfel, doar un vis, iar greutatea realizarii lor se va datora tocmai lipsei importantei, a bugetarii, a respectarii principiilor financiare, precum: a te plati pe tine primul, a economisi 10% din venit, a investi banii ca acestia sa produca mai repede suma necesara achizitionarii masinii, casei, vacantelor dorite.
Copilul invata prin imitatie; imita comportamentele financiare ale parintilor.
Daca parintele este cel care are un anumit comportament, o anumita gandire referitoare la bani, experientele copilului vor fi cele ale parintilor, actiunile lor referitoare la bani vor fi aceleasi cu cele ale parintilor lor.
Copilul este o fiinta rationala si emotionala, totodata, care va prelua ratiunea si emotiile parintilor lui cu privire la bani. Desi este mic, copilul observa si creeaza corelatii, iar sedimentarea informatiei, pentru toata perioada adulta se realizeaza in copilarie.
Autor: Roxana Bucur
Roxana Bucur este absolventa a facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti si a masterului interdisciplinar: Pedagogii alternative, psihologie pozitiva si arta teatrala in educatie. Cativa ani in urma a devenit si planificator si consultant financiar independent.
