Analizand cazul mediatizat in saptamana 17-30 iunie 2019 privind adoptia fetitei Sorina din Baia de Arama (Mehedinti), prof. univ. dr. Eugen Avram, directorul Departamentului de Psihologie din cadrul Universitatii Bucuresti, atrage atentia asupra faptului ca, in momentul de fata, in Romania, actele normative nu includ  proceduri ferme privind evaluarea si pregatirea psihologica in vederea adoptiei, dar si pentru etapele ulterioare, atat pentru copil, cat si pentru adultii implicati. Potrivit acestuia, preventia riscului psihologic este slab reglementata in Romania.

Citeste si Esecul sistemului in a proteja drepturile copilului

Specialistul este de parere ca, in cazul adoptiei gestiunea deficitara a tranzitiei poate avea consecinte semnificative pentru copil, dar si pentru familia adoptiva: tulburari de adaptare, tulburari emotionale, tulburari ale capacitatii de performanta.

Profesor univ dr. Eugen Avram mentioneaza ca imaginile televizate sunt comentate de mass-media prin termeni precum: nepregatire psihologica, evaluare insuficienta a contextului, apelul la forta (existand si alte suspiciuni prezentate in emisiunile TV).

Daca analizam Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, descoperim urmatoarele:

1) In unele articole apare sintagma asistent social/psiholog, ceea ce indica optiunea pentru una din profesii, ele nu apar ca activitati complementare.

2) Evaluarea psihologica se desfasoara in cadrul unui numar insuficient de ore (sectiunea a III-a a normelor, art 9): 4 intalniri de evaluare/consiliere.

3) In unele etape ale procesului de adoptie nu se mentioneaza activitatea de monitorizare psihologica si sociala a copilului si adulilor implicati. De exemplu: etapa de potrivire initiala, etapa de potrivire practica, etapa de dupa adoptie.

4) La art 55 litera 3, se prevede ca profilul copilului greu adoptabil cuprinde […] descrierea succinta a nevoilor de sanatate, emotionale, educationale ale copilului. Conceptele greu adoptabil si succint ridica unele probleme de conceptualizare.

5) La art. 10 se precizeaza ca pregatirea adoptatorului/familiei adoptatoare este destinata evaluarii si dezvoltarii capacitatii acestuia/acesteia de a raspunde nevoilor copilului adoptat si se desfasoara pe parcursul a 3 sesiuni individuale sau de grup, cu o durata totala de minim 12 ore.

Citeste si Cazul fetitei din Mehedinti, luata cu mascatii, in atentia autoritatilor

“Copiii supusi procedurilor de adoptie constituie o categorie vulnerabila care trebuie supravegheata o lunga perioada de timp inainte si dupa adoptie. Exista un protocol viabil de monitorizare psihologica si sociala a evolutiei copiilor adoptati? Stim in mod real ce se intampla cu ei la 5 sau 10 ani de la adoptie? In procesele de adoptie este necesara o evaluare psihologica extinsa (evaluare longitudinala, evaluarea familiei extinse, a istoricului de sanatate a familiei, activitatile adoptatorului, etc.), trebuie alocate mult mai multe ore de evaluare si pregatire psihologica in cadrul unui proces de monitorizare a copilului si adultilor implicati”, explica prof. univ. dr. Eugen Avram.

Sanatatea psihica a populatiei – parcurs aleator in lipsa activitatilor preventive

Totodata, profesorul universitar este de parere ca majoritatea problemelor psihologice sunt cauzate de expunerea la factori psihotoxici, iar evolutia sanatatii psihice a populatiei are un parcurs aleator in lipsa unor activitati organizate care sa permita protectia psihologica.

“Daca analizam prevalenta problemelor de sanatate psihica tragem concluzia ca nu avem niciun control, nici macar in ariile pe care le gestioneaza institutii de importanta majora in societate. Victima este cetateanul, adult, tanar sau copilul. Ne miram de ce multi copii dobandesc probleme de adaptare, comportamente vicioase sau de ce nu isi valorifica talentul. Avem tot interesul ca adoptia sa contribuie la crearea unui cetatean sanatos psihic si apt pentru munca. O societate sanatoasa mintala se creeaza prin grija pentru sufletul fiecaruia! Avem specialisti care pot contribui la crearea unei performante adaptative optime a copiilor adoptati si a familiilor adoptive. Evaluarea psihologica, monitorizarea psihologica, consilierea, asistarea, psihoterapia de suport sunt activitati ce contribuie la sanatatea psihica a populatiei. Aceste activitati trebuie sa fie mai bine reprezentate in actele normative”, conchide prof. univ. dr. Eugen Avram, directorul Departamentului de Psihologie din cadrul Universitatii Bucuresti.

Citeste si Familia adoptiva a Sorinei a depus plangere pe numele procurorilor