Cea mai controversata intrebare privind alaptatul la san este daca are impact asupra inteligentei copilului. Exista numeroase cercetari care asociaza sau care contesta acest aspect. Rezultatele unei cercetari arata ca fiecare luna de alaptat transmite in plus copilului cu 0.16 IQ mai mult sau cu 3.86 IQ mai mult copiilor care sunt alaptati in primii doi ani de viata, asa cum este recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). Indiferent daca este adevarat sau nu, laptele matern aduce multe beneficii asupra sanatatii si dezvoltarii copilului.
Desi primul studiu care a asociat alaptatul cu inteligenta a avut punctul de plecare din 1929, fiind realizat de catre cercetatoarele Carolyn Hoefer si Mattie Crumpton Hardy, numeroase alte studii au incercat sa combata aceste rezultate de atunci si pana in prezent. Exista cercetatori care au argumentat faptul ca IQ-ul mamei este mult mai important decat alaptatul in ceea ce priveste cresterea intelectului copilului, scrie Psychology Today.
Citeste si Cum dezvolti inteligenta copilului tau
„Cercetarile epidemiologice arata ca laptele matern si alaptatul aduc beneficii sanatatii si dezvoltarii copilului, reducand semnificativ riscul bolilor acute si cronice”, potrivit Academiei Americane de Pediatrie (AAP).
Pentru ca o nutritie buna este esentiala pentru dezvoltarea creierului copilului, mai multi cercetatori au analizat rezultatele studiilor care contesta legatura dintre alaptat si IQ. Multe dintre aceste studii se bazeaza doar pe testele IQ mai mult decat pe celelalte instrumente de masurare cognitive si este nevoie de cercetari mai aprofundate.
Un studiu (2015) al cercetatorului Satoshi Kanazawa de la Scoala de Economie din Londra, publicat in revista stiintifica Psihologia dezvoltarii a Asociatiei Americane de Psihologie, a analizat cateva rezultate ale Studiului National privind Dezvoltarea Copilului (engl. National Child Developmental Study, presc. NCDS) din Marea Britanie (UK).
NCDS a inceput inca din 1958 si a examinat de atunci si pana in prezent diferite generatii din punct de vedere fizic, educational si social, fiind incluse si istoricul medical, alaptatul si testele cognitive pentru copii. Din anul 2004, in acest studiu national au fost incluse si analizate si informatiile genetice ale acestor generatii. Copiii inclusi in acest studiu national au completat teste de inteligenta si teste privind functionarea cognitiva la diferite varste. Referitor la alaptat, doar 32% dintre mamele chestionate au raportat ca nu alapteaza tot timpul, in timp ce 43.3% dintre mame au raportat ca alapteaza copilul mai mult de o data pe luna.
Rezultatele au aratat o asociere semnificativa intre alaptat si inteligenta la toate categoriile de varsta. Aceasta legatura a inteligentei cu simplul fapt ca au fost alaptati cand erau mici a crescut pentru copiii cu varste de la sapte pana la 16 ani. Chiar si atunci cand statutul educational si ocupational al parintelui au fost luate in considerare, aceasta asociere a ramas aceeasi, fiind foarte putin atenuata. De cand cercetatorul Satoshi Kanazawa a analizat informatiile despre doua generatii diferite, aceasta legatura intre inteligenta si alaptat ramane valabila in prezent.
Citeste si Conteaza doar IQ-ul sau inteligentele sunt multiple?
Totodata, cercetarea are cateva puncte slabe care ar trebui luate in considerare pe viitor si anume, mamele care alapteaza pot fi diferite de cele care nu alapteaza. De exemplu, mamele care alapteaza pot fi mult mai atasate de copilul lor, ceea ce influenteaza, mai tarziu, dezvoltarea intelectuala a copilului. Pe langa alaptare, copiii au nevoie si de alte influente, precum cele sociale, pentru a-si atinge potentialul genetic.
Dr. Rhea Uy, un fizician din Toronto, explica faptul ca, pe langa beneficiile asupra sanatatii copilului, exista si alte efecte pozitive, cum ar fi o conexiune frumoasa ce se leaga intre mama si bebelus. Aceasta le sfatuieste pe mamele care nu pot alapta din diverse motive sa nu se ingrijoreze din cauza acestui aspect, scrie CTV News.
Un alt studiu, aparut in martie 2017, a analizat evolutia a 8.000 de copii cu varsta cuprinsa intre trei si cinci ani, din Irlanda, timp de cinci ani si au ajuns la concluzia ca nu exista nicio diferenta intre copiii alaptati si cei nealaptati cu privire la abilitatile lor cognitive (rationale), scrie Serviciul de Sanatate Nationala din UK.
Un alt studiu, aparut in 2015, arata ca subiectii cercetarii care au fost alaptati in primele 12 luni de viata sau mai mult de atat au avut cu 3.7 puncte IQ mai mult, au urmat mai multi ani de invatamant si au castigat cu 20% mai mult decat nivelul mediu al veniturilor, scrie CNN.
Laptele matern este bogat in acizi grasi polinesaturati Omega 3, fiind importanti pentru cresterea si dezvoltarea creierului copilului. Omega 3 se gasesc si in peste si a fost adaugat si in formulele de lapte praf inca din 1990, potrivit CNN.
„Compozitia laptelui praf contine si vitamine si minerale precum fierul, calciul sau magneziul. Atentie insa! Acestea sunt obtinute artificial. Unele formule de lapte praf se vand in cutii care contin aluminiu. De aici si recomandarea de a steriliza biberoanele si tetinele, dar si de a fierbe apa folosita”, scrie Digi24.
OSM precizeaza ca alaptatul reduce riscul mamei de a face cancer ovarian si de san si ajuta la reducerea riscului de moarte infantila cauzata de diaree sau pneumonie.
Desi nu fiecare mama poate sa alapteze, fiind vorba despre probleme medicale, beneficiile psihologice sunt destul de clare. Cantitatea mare de cercetari in prezent demonstreaza cat de importanta este alaptarea pentru sanatatea si dezvoltarea copilului, mai precizeaza Psychology Today.
Citeste si Jocuri ideale care le dezvolta copiilor inteligenta emotionala
Autor: Andreea Borcila
