Inteligenta emotionala este, cel putin, la fel de importanta ca inteligenta rationala. Stiai ca, in general, copiii nu isi dezvolta abilitatile social-emotionale in urma interactiunii cu parintii sau lecturand in sala de curs, ci atunci cand acestia relationeaza cu colegii lor? Indiferent ca se afla la scoala, la cresa sau acasa, jocul este o parte importanta din viata unui copil deoarece ajuta la cresterea si dezvoltarea lui.

Inteligenta emotionala (engl. Emotional Intelligence, presc. EI; Emotional Leadership, presc. EL sau Emotional Quotient, presc. EQ) se refera la capacitatea unei persoane de a-si recunoaste propriile emotii, dar si emotiile celorlalti. Aceasta face diferenta dintre ele, dar si utilizeaza informatia care ii ghideaza gandirea si, ulterior, comportamentul. De asemenea, o persoana inteligenta emotional gestioneaza sau isi adapteaza emotiile in functie de context sau in functie de scopul propus, se arata intr-o lucrare privind inteligenta emotionala.

Citeste si Ce sunt abilitatile de memorie si cum le poti dezvolta la copii?

Expresia de „inteligenta emotionala” a aparut pentru prima data intr-un ziar in anul 1964 fiind data de psihologul american, Michael Beldoch. Ulterior, in anul 1995 aceasta expresie a castigat popularitate prin publicarea unei carti cu acelasi titlu („Inteligenta emotionala”), scrisa de jurnalistul de stiinta, Daniel Goleman.

Activitati amuzante pentru grupuri de copii

Jocul „Chi Master” (constientizarea relatiilor sociale)

Acest tip de joc incurajeaza copiii sa ofere mai multa atentie actiunilor celorlalti membri ai grupului, scrie Big EQ Campaign.

Incepe prin a pune copiii intr-un cerc, stand la o distanta de cativa centimetri unul fata de celalalt. Arata-le copiilor trei figuri diferite de salut: de exemplu, semnul pentru „OK”, semnul pentru „Pa, pa” si pozitia mainilor incrucisate. Puteti alege orice alte semne doriti.

Unul dintre copii (liderul)  va spune „Eu sunt maestrul Chi!”, iar ceilalti vor spune „Tu esti maestrul Chi!”. Apoi, liderul va numara pana la trei, iar la trei toti membri trebuie sa faca unul dintre semne. In cazul in care unul dintre copii va face acelasi semn ca al liderului, va iesi din joc.

Jocul „Vulpea si iepurele” (gestionarea propriilor emotii)

Acest tip de joc ii ofera copilului o multitudine de oportunitati pentru a-si manageria propriile teluri/scopuri prin scopurile/telurile celorlalti membri.

Tot ce ai nevoie sunt doua mingi in culori diferite. Numeste o minge „Vulpea” si o minge „Iepurele”. Pune copiii intr-un cerc. Unul dintre copii va avea „Vulpea”, in timp ce alt copil din grup va avea „Iepurele”. Imaginati-va ca mingile sunt fierbinti si ca nu puteti sa le tineti mai mult de doua secunde in mana.

„Vulpea” vrea sa prinda „Iepurele”, iar „Iepurele” vrea sa fuga de „Vulpe”. Daca un copil tine „Vulpea” in mana, acesta va trebui sa observe unde este „Iepurele” si sa paseze „Vulpea” urmatorului copil in directia respectiva. Daca are „Iepurele”, copilul va trebui sa-l dea mai departe intr-o directie opusa „Vulpei” pentru a nu-l putea prinde.

Puteti juca inclusiv pe puncte. De exemplu, daca cineva care are „Vulpea”, o paseaza copilului care are la randul sau „Iepurele”, iar acesta (cel care a detinut „Vulpea”) va primi un punct. Jucati pana cand cineva va primi trei puncte.

Jocul „Ceea ce ai spus este…” (ascultarea activa)

Acest tip de joc implica ascultarea celuilalt fara sa se interpreteze mesajul, fara a-l judeca, dar si gandirea creativa. Va puteti alege un subiect/o tema, cum ar fi inghetata. Apoi, urmeaza sa se faca perechi. Pentru inceput, setati-va 90 de secunde pentru a va impartasi opiniile, dar fara sa le comentati. Tu si cu partenerul tau veti spune, spre exemplu:

Tu: „Mie imi place inghetata pentru ca sunt multe arome si astfel nu ma plictisesc niciodata”.

El: „Mie nu-mi place inghetata pentru ca se topeste prea repede”.

Tu: „Mie imi place inghetata pentru ca ma racoreste in zilele calduroase”.

El: „Mie nu-mi place inghetata pentru ca are multe ingrediente nesanatoase”.

Apoi, tot pentru 90 de secunde, va veti impartasi opinia, dar fiecare va parafraza ceea ce s-a spus, cum ar fi:

Tu: „Imi place inghetata pentru ca are un gust bun”.

El: „Ceea ce vrei sa spui este ca iti place inghetata pentru ca are un gust bun”.

Tu: „Da, asa este”.

El: „Nu-mi place inghetata pentru ca este prea dulce”.

Tu: „Sa inteleg ca nu-ti place inghetata pentru ca are un gust prea dulce”.

El: „Da, este adevarat”.

Dupa acest joc, puteti sta de vorba despre cum v-ati simtit atunci cand v-ati impartasit opiniile, fara sa va judecati, dar si respectandu-va reciproc.

Citeste si Cum dezvolti inteligenta copilului tau

Jocul „Sunt un copacel” (colaborarea)

Acest joc il invata pe copil cum sa lucreze impreuna cu echipa pentru a realiza, impreuna, ceva frumos. De asemenea, copilul va sti cum sa construiasca idei bazandu-se pe ideile celorlalti, ajungandu-se astfel la o idee comuna.

Daca sunteti acasa, atunci copilul va sta pe scena (fotoliu sau canapea), iar celalalt copil va sta pe podea. Acesta din urma va spune „Eu sunt un copacel”. Copilul de pe scena va veni langa copacel si isi va gasi un rol. Poate fi orice isi doreste atat timp cat colaboreaza/interactioneaza cu copacelul.

De exemplu, poate fi un dragon sau un fluture. In cazul in care sunt mai multi copii pe scena, fiecare isi va asuma un rol. De exemplu, dupa ce dragonul sau fluturele a plecat de pe scena si s-a dus langa copacel, al doilea copil de pe scena va cobori si va spune ca este un stup de albine pentru a da miere buna. Ceilalti copii de pe scena vor avea roluri care sa intre in interactiune cu stupul de albine. De exemplu, un copil poate sa fie regina mama.

Colaborarea se leaga intre toti membrii grupului de joaca, iar rolurile sunt nenumarate si se pot gasi usor.

Un site stiintific american a publicat in februarie 2009 un articol in care s-a ajuns la concluzia ca, in general, copiii nu isi dezvolta abilitatile social-emotionale interactionand cu adultii sau citindu-si lectiile in sala de curs. Copiii isi dezvolta aceste abilitati importante in urma interactiunii cu colegii lor.

Activitati individuale care dezvolta copilului inteligenta emotionala

Constientizarea emotiilor folosind sticlute

Tot ce are nevoie copilul sunt niste sticlute transparente, carioci, lipici, sclipici si lichid de diverse culori. Intreaba-l ce culoare ii aduce aminte de o anumita emotie. Spre exemplu, poate pune intr-o sticluta apa si sapun lichid de culoare violet care sa-i aminteasca de sentimentul de suparare, scrie lalymom.com.

Tot pe aceeasi sticluta poate desena fata specifica ei: niste ochi tristi si un zambet cazut. Un alt exemplu: poate pune intr-o sticluta un lichid galben sau orice altceva de culoare galbena. Copilul poate desena o fata zambitoare deoarece culoarea respectiva se asociaza emotiei respective. Prin urmare, copilul poate invata cum sa isi constientizeze emotiile si cum sa faca diferenta intre ele.

Jocul de-a emotiile si… pufuletii

Tot ce are nevoie copilul tau sunt cateva foi printate in care apare un mare cerc pe fiecare dintre ele (aceea va fi fata). Acest joc este recomandat toddler-ilor (intre 1 si 3 ani). Povestiti fiecare despre sentimentele pe care le aveti in momentul respectiv sau pe care le-ati avut in alte momente, cum ar fi: bucurie, tristete, furie, incantare etc. Lasa-l pe micut sa exprime, cu ajutorul pufuletilor, emotia respectiva, afisata pe foaia printata. De exemplu, pentru fericire poate contura cu ajutorul pufuletilor, sprancene ridicate sau o gura zambitoare, scrie schoolingamonkey.com.

Ghiceste emotia!

Tot ce are nevoie copilul tau sunt cateva carduri cu emotii. Puteti juca impreuna, tu si copilul tau. Amestecati cardurile intr-un bol si cineva va extrage un card cu o emotie. Persoana respectiva nu va spune ce emotie scrie pe card si va trebui sa o mimeze, scrie mosswoodconnections.com.

Citeste si Conteaza doar IQ-ul sau inteligentele sunt multiple?

Autor: Andreea Borcila