Fertilizarea in vitro, pe scurt FIV, poate implini visul multor cupluri de a deveni parinti. Prin tehnici de reproducere umana asistata, utilizate in laborator, embriologii combina ovulele si sperma in afara corpului uman si odata ce embrionii s-au format, sunt introdusi in uter. Este o metoda la care se apeleaza de obicei, dupa ce au fost epuizate toate tratamentele clasice ale infertilitatii. Exista insa si situatii in care FIV este recomandat din start.
Vezi si Infertilitatea afecteaza unul din cinci cupluri la nivel mondial
Se considera ca un cuplu are probleme de infertilitate atunci cand sarcina nu apare dupa un an de incercari. Cu cat cuplurile intarzie mai mult sa se trateze, cu atat sansele de a devein parinti scad la 5% pentru fiecare lună.
Fertilizarea in vitro (FIV) inseamna crearea embrionului in afara corpului uman. Fertilizarea nu intervine cu nimic in complexul genetic al copilului, astfel ca intre fatul creat in vitro si fatul procreat natural nu apar deosebiri ale dezvoltarii. Este cea mai veche procedura de tehnologie de reproducere asistata si nu au fost identificate probleme medicale asociate ei.
Nu cauzeaza cancer ca urmare a tratamentului de inducere a ovulatiei, iar modul in care se realizeaza se perfectioneaza constant (crioprezervarea a condus la rate de sarcina identice cu cele asociate embrionilor proaspeti) deci parintii, in special femeile nu au de ce sa-si faca griji.
Etapele procedurii de Fertilizare in vitro:
Etapa 1 – stimularea superovulatiei – administrarea de medicamente pentru a imbunatati productia de ovule (maturarea lor, prevenirea ovulatiei premature, pregatirea mucoasei uterine). In mod normal, o femeie produce un ovul pe luna, iar medicamentele de fertilitate transmit ovarelor sa produca mai multe ovule.
Etapa 2 – recoltarea ovulelor – interventie chirurgicala minora (in cabinetul medicului cu medicatie analgezica) cu durata 30 minute -1 ora, denumita aspiratie foliculara, pentru a indeparta ovulele din corpul femeii.
Etapa 3 – fertilizarea ovocitelor – combinarea spermei de cea mai buna calitate donata in aceeasi zi cu ovulele si are loc imediat dupa prelevare. Amestecul este apoi depozitat intr-un mediu controlat, sperma fertilizand adesea ovulul in decurs de cateva ore.
Etapa 4- cultura embrionara -cand ovulul fertilizat se divide devine un embrion (poate dura pana la 5 zile pentru ca embrionul sa ajunga in stadiul de blastocist). Personalul de laborator va verifica embrionul in mod regulat pentru a se asigura ca se dezvolta corespunzator. In decurs de aproximativ 5 zile embrionul normal contine mai multe celule care se vor divide in mod activ.
Etapa 5- transferul embrionar – amplasarea embrionilor in uterul femeii la 3-5 zile dupa recoltarea ovulelor si fertilizare. Procedura are loc in cabinetul medical, nefiind necesara sedarea.
Indicatii
Daca cuplul se confrunta clar cu infertilitate, procedura poate fi o solutie pentru: endometrioza grava, pentru un numar mic de spermatozoizi (oligospermie), rezerva ovariana redusa, probleme cu uterul sau cu trompele uterine (insuficienta ovariana prematura, fibroame uterine,), probleme cu ovulatia, probleme cu anticorpii care dauneaza spermei sau ovulelor, inabilitatea spermei de a penetra sau de a supravietui in mucusul cervical, inversarea vasectomiei/ligaturarea trompelor, probleme inexplicabile de fertilitate, 2-4 cicluri de stimulare ovariana cu inseminare intrauterina esuate, boli genetice ereditare, pastrarea fertilitatii dupa cancer sau alte afectiuni. In cazul lipsei trompelor uterine, a infertilitatii masculine grave indicatia de FIV este recomandata din prima, fara sa se mai recurga la alte procedure precum inseminarea artificiala.
Citeste Si cuplurile care au deja un copil pot suferi de infertilitate
