Ovidiu Jelea, antrenorul de karate pentru copii, vorbeste despre lumea sportului si ce a invatat de la copiii pe care-i antreneaza, despre pasiunile sale si despre principiul preferat.

Consideri ca un profesor trebuie sa fie un model de urmat pentru elevul sau din toate punctele de vedere, sau doar in ceea ce priveste performanta?

Consider ca, in ceea ce priveste caracterul, un profesor care nu este integru isi va pune cu siguranta amprenta asupra caracterului elevilor sai. Asta nu inseamna ca elevii unui profesor de caracter vor fi si ei integri, pentru ca nu doar un profesor contribuie la formarea unui om, insa un profesor lipsit de caracter va schilodi garantat si caracterul elevilor sai.

Vezi si Ovidiu Jelea: “Nu exista motive reale pentru care un copil sa nu fie potrivit pentru karate”-I

Lumea sportului sta sub deviza fair-play-ului, insa, din pacate, de multe ori, lucrurile nu stau deloc asa. De-a lungul timpului, te-ai lovit tu insuti de nereguli? Le-ai sesizat? Ai tras un semnal de alarma? 

Ha, ha! De cand m-am retras din cariera sportiva, concurez intr-o alta competitie, pentru titlul de ”cel mai incomod personaj din federatie”.  Nu cred ca a fost vreun an in care sa nu fiu pe podium, iar calea cea mai simpla pentru a fi performant in acest concurs este sa scoti gunoiul de sub covor si sa spui adevarul.

Tu ce-ai invatat, in tot acest timp, de la elevii tai?

Ei bine, raspunsul la intrebarea asta este chiar cartea pe care o scriu acum.

Avem un copil. De unde stim daca i se potriveste acest sport? 

E simplu. Parintele il lasa pe copil sa experimenteze. Daca ii place din prima, are raspunsul. Daca nu, poate incerca doi-trei antrenori, pentru ca nu orice antrenor este potrivit pentru orice copil. Recomand chiar sa incerce mai multe sporturi. Insa nu exista motive reale pentru care un copil sa nu fie potrivit pentru karate. In plus, cele doua probe din karate, kata si kumite, se muleaza pe tipuri diferite de personalitati, dezvoltand calitati diferite. Iar daca un copil este complet afon in ceea ce priveste sportul, cum sunt multi copii ai generatiei facebook, parintele ar trebui sa se intrebe si daca nu cumva greseste lasand copilul sa decida, dandu-i posibilitatea de a refuza orice activitate ce implica efort mental ori fizic.

Cu ce vor ramane, dincolo de conditia fizica, acei copii care au facut macar un an de karate?

Depinde de antrenor. in unele cazuri, chiar dupa mai multi ani, pot ramane doar cu un kimono. Sau, mai rau, daca nimeresc intr-un McDojo unde primesc constant medalii si centuri lipsite de valoare, situatie destul de intalnita in Romania, pot ramane si cu niste minciuni inoculate in ceea ce priveste propria valoare. Daca nimeresc peste profesori care fura articole ca sa le foloseasca apoi pentru a-si vinde serviciile, cum s-a intamplat intr-un caz recent, pot invata ca furtul si minciuna sunt acceptabile. Conditia fizica nu ramane, daca te lasi de sport. Intr-un an ar trebui sa ramana insa cu cateva experiente frumoase si cativa prieteni.

Stiu ca ai si alte pasiuni – ne poti povesti pe scurt despre ele? 

Imi plac cainii, am un Airedale Terrier cu care am fost in competitii chinologice si care a castigat o groaza de premii, e campionul meu! Imi place fotografia, am mai multe proiecte foto dezvoltate in colaborare cu Nikon. Imi place videografia, am castigat un premiu de la Nikon cu un documentar realizat de mine, despre oameni exceptionali. Am facut pana acum 5 episoade: cu Claudiu David, campion la raliu, cu David Neacsu, realizatorul primei expeditii romanesti pe Everest, cu Claudia Nitu, campioana la karate, cu Rares Dumitrescu, campion la scrima si cu Hadi Rahimian, realizatorul primei operatii in utero din Romania. Acum, lucrez la o emisiune despre masini pentru Canal 33. Imi plac aventurile si alpinismul – am urcat iarna pe Mont Blanc (4810m) si Elbrus (5642m), am fost iarna cu un BMW fabricat in 1990 pana la Cercul Arctic, apoi in Caucaz si vara cu o rulota peste 14 dintre cele mai inalte pasuri alpine din Europa. Am devenit BMW Certified Driver Trainer la BMW Driving Academy Maisach si lucrez si ca trainer BMW.  Imi plac sporturile ce tin de natura: escalada, caiac, inot, diving, ciclism, parapanta.

Cand ai timp pentru toate acestea? Pana la urma, timpul nu se comprima si pentru tine?

M-am antrenat de-a lungul anilor sa ma pot concentra pe mai multe lucruri in acelasi timp, sau sa sar de la unul la altul, focalizandu-ma total. Am insa probleme foarte mari cu tot ce presupune rutina. Rutina ma extenueaza. Stiu psihologi care ar prescrie medicamente pentru atitudinea asta, probabil de aceea nici nu-mi plac psihologii, desi imi place psihologia.

Ce proiecte pregatesti pentru vara si pana la finalul anului?

Anul acesta unul dintre sportivii mei, Petru Comanescu, face primii pasi in cariera competitionala internationala, la nivel profesionist as putea spune, urmand sa participe in concursurile in care se acumuleaza puncte in clasamentul WKF, in functie de care se fac calificarile pentru Jocurile Olimpice. Asta inseamna sa trecem la un cu totul alt nivel, din toate punctele de vedere. Il antrenez nu doar ca sa faca fata presiunii si cerintelor competitiei, ci si relatiei cu viitorii parteneri. In mod normal, in jurul unui astfel de sportiv trebuie sa fie o echipa de specialisti care sa il conduca spre varf, ca sa fac o comparatie cu alpinismul. In Romania suntem insa in faza de pionerat, nimeni nu stie cum se ajunge pe varf, fiindca nu a fost nimeni acolo. Anul viitor, in februarie, va putea participa pentru prima data la europene. In acelasi timp, lucrez la proiectul cu emisiunea auto pentru Canal 33. Restul proiectelor sunt in standby pana in 2019.

Care este principiul tau preferat din Karate?

”Hitotsu makoto no michi wo mamoru koto.” De obicei, este tradus ca ”fii sincer”, insa o traducere mai putin simplificata ar fi: ”Protejeaza calea adevarului, a integritatii si a loialitatii!”

Vezi si Ovidiu Jelea: “Nu exista motive reale pentru care un copil sa nu fie potrivit pentru karate”-II

De Adriana Moscu

Foto: arhiva personala Ovidiu Jelea