Statutul de parinte e o implinire nemarginita, care aduce schimbari neasteptate si pozitive in viata fiecarui adult, dar si responsabilitate imensa pentru parinţi, care vor fi nevoiti sa isi reorganizeze programul in functie de solicitarile, nevoile si dorintele copilului.

Tot mai multi parinţi apeleaza la sprijinul psihologului, motivand ca se simt foarte obositi, iar in spatele acestei oboseli se regaseşte neputinta susţinuta mental de o groaza de noi schimbari si provocari in viata lor: cautarea unei bone, unei gradiniţe, a unei scoli, pana la revolutia hormonilor la adolescenti, anumite examene importante la scoala etc.

„Deseori se foloseste cu onestitate sintagma «Aşa e viata!», in semn de autolinistire, ca autoreglare in a accepta mai usor schimbarile vietii. Ce se intampla cand sarcinilor de lucru, rutinei cotidiene, neputintei financiare, luptei cu o boala, conflictelor familiale se adauga si problemele cu copiii? Lucrurile simple au tendinta de a scapa de sub control si devin o povara pentru parinte. Stilul parintelui de a face faţa unor situatii, pe care le percepe sau le vede stresante in viata copilului, poate provoca foarte usor si in timp, stresul parental, un fenomen tot mai raspandit in familiile din Romania. Aceasta stare a parintelui influenţeaza starea copilului sau, deoarece acesta nu stie sa se adapteze noii situatii pe care o traieşte”, explica psihologul clujean Lenke Iuhos.

Cum se manifesta „stresul parental”?

Stresul parental se recunoaste prin faptul ca parintele simte ca viata lui s-a schimbat, nu mai e ca inainte, e depasit de situatie, resursele financiare nu sunt de ajuns, nu are timp de el, vrea sa evadeze din rolul sau de parinte si are tendinta de a se „razbuna” pe copil pentru aceste neajunsuri.

„Factorii favorizanti pentru dezvoltarea stresului parental se regasesc cel mai adesea la parintii rigizi, care considera ca nu trebuie sa faca schimbari in viata copilului sau sau la parinţii cu asteptari prea mari, care nu dispun de suportul partenerului şi au un statut socio-economic scazut. Un copil cu un parinte stresat poate sa dezvolte comportamente de copil agitat, un copil morocanos, plange foarte usor si mai des decat alti copii, nimic nu ii este pe plac, nu ii place nicio haina sau spatiu de joaca, nu doarme bine, nu are pofta de mancare sau chiar mananca foarte mult pentru a se autolinişti”, declara psihologul Lenke Iuhos.

Cum combatem stresul parental?

In opinia psihologului Lenke Iuhos, adaptarea la situatiile noi necesita prezenta unor factori protectivi, care intaresc miraculos depasirea situatiilor in neputinta, iar cel mai important factor este suportul: o familie armonioasa cu relatii bune in cuplu, prezenta familiei extinse: bunici etc. Totodata, specialistul ne recomanda sa respectam urmatoarele principii pentru a ne feri de stresul parental, fenomen din ce in ce mai raspandit in familiile din Romania:

· Sa acceptam cand copilul nu este intr-o situaţie de dependenta de parinte;
· Sa fim un parinte flexibil/open mind;
· Sa putem sa ii dam libertate in alegere propriului copil;
· Sa incercam sa ne adaptam, vazand situatiile din viaţa noastra ca pe experiente pozitive, de formare şi dezvoltare personala şi parentala;
· Sa lasam ca acele conflictele mici, care tin de raspunderea unui parinte, sa fie rezolvate de catre copil, sub atenta noastra indrumare. Exemplu: cearta intre copii;
· Sa acceptam cum sunt ei si sa fim disponibili pentru ei;
· Sa ne acordam mai mult timp, sa ne relaxam.