Potrivit studiului publicat in revista stiintifica britanica Nature, riscul de producere a mutatiilor genetice spontane (nemostenite de la parinti) – dintre care unele sunt implicate in procesul de aparitie a acestor maladii – creste proportional cu varsta pe care tatal o are la momentul conceperii bebelusului.
Mutatiile spontane reprezinta unul dintre motivele principale ale evolutiei speciilor, dar ele pot sa genereze si diverse maladii. Pentru a evalua importanta mutatiilor, cercetatoarea irlandeza Augustine Kong si colegii ei au studiat genomurile a 78 de copii suferind de tulburari autistice si de schizofrenie si pe cele ale parintilor lor. Ei au descoperit astfel ca majoritatea mutatiilor spontane regasite la copil proveneau din genomul transmis de tata si ca varsta pe care o avea acesta in momentul conceperii bebelusului juca un rol primordial in cresterea numarului lor.
Fiecare an suplimentar al tatalui, in momentul conceperii, se traduce prin mutatii spontane suplimentare, care corespund unei rate a mutatiilor paterne ce creste cu 4,28% pe an.
Kari Stefansson, unul dintre autorii studiului, a rezumat aceasta descoperire: „Un barbat care devine tata la varsta de 40 de ani transmite de doua ori mai multe mutatii copilului sau decat o face un barbat care devine tata la varsta de 20 de ani. Acest mecanism poate fi benefic pentru diversitate, dar nu si atunci cand vine vorba de mutatii care declanseaza maladii genetice”.
Studii epidemiologice au stabilit deja o legatura statistica intre varsta tatalui la momentul conceperii bebelusului si riscul de autism si schizofrenie, in timp ce alte studii au asociat aceste maladii cu anumite mutatii genetice. Kari Stefansson considera ca „o parte substantiala” din noile cazuri de autism diagnosticate in ultimii ani ar putea fi asociate cu varsta tatilor de la momentul conceperii, care, dupa ce a scazut pana in anii 1970, a reinceput sa creasca.
