Părerile diferă în privinţa momentului cel mai favorabil în care să poată fi începută diversificarea alimentaţiei sugarului, dar obiectivul rămâne acelaşi: vine un moment când bebeluşul are nevoie de alimente noi menite să îmbogăţească alimentaţia bazată exclusiv pe lapte. Această schimbare îi permite copilului să se dezvolte armonios şi sănătos. Unii medici recomandă ca diversificarea alimentaţiei să înceapă foarte devreme, chiar de la vârsta de două-trei luni, alţii nu o recomandă mai devreme de şase luni. Decizia este luată de obicei de părinţi, de comun acord cu medicul pediatru. Există totuși un consens potrivit căruia alimentaţia bebeluşului hrănit cu biberonul trebuie diversificată mai devreme decât a celui alăptat la sân, deoarece se consideră că formulele de lapte praf sunt mai puţin complete decât laptele matern. Oricare ar fi momentul în care se începe alimentaţia diversificată, trebuie să respecţi o regulă de bază: alimentele noi trebuie introduse treptat şi cu răbdare. Se introduce câte un aliment nou la minimum două zile, chiar o săptămână, pentru a-i lăsa copilului timpul necesar pentru a se obişnui cu noul gust. De altfel, sistemul digestiv, atât de fragil, trebuie să facă faţă acestor noi alimente. Se poate întâmpla ca un aliment nou să fie refuzat. În acest caz, copilul nu trebuie forțat să îl accepte. Se va încerca din nou mai târziu, peste câteva zile.
Mai întâi, fructe şi legume
Alimentaţia diversificată se începe prin introducerea legumelor şi fructelor. Se vor folosi cantităţi foarte mici la început. Unii medici recomandă să începi diversificarea alimentară prin introducerea făinoaselor, respectiv a cerealelor, care sunt mai uşor de digerat, mai ales în alimentaţia copiilor cu greutate redusă. Dacă copilul tău are o greutate normală sau este mai grăsuţ, există posibilitatea ca medicul pediatru să evite această fază alimentară un timp. Cerealele se introduc de obicei în biberonul de seară. La început se dă o linguriţă, iar după o săptămână se pun câte două linguriţe. Fructele şi legumele sunt însă cele mai importante mai ales datorită aportului de vitamine. Se introduc sub formă de compot sau zdrobite. Se poate începe cu compot de mere, câte două, trei linguri pe zi. Merele pot fi introduse şi crude, rase pe răzătoarea de sticlă. Se poate continua după câteva zile cu un alt fruct, de obicei cu o jumătate de banană zdrobită, şi se poate continua cu puţin suc de fructe fără zahăr. Ulterior, se introduc legumele. La început se adaugă o linguriţă de legume în biberonul cu lapte de la prânz. Cantitatea va fi mărită puţin câte puţin, diminuând laptele până la eliminarea acestuia de la masa de prânz. Se introduc apoi produsele lactate. Copilul tău va adora brânza de vaci sau iaurtul amestecat cu puţin compot de fructe. După acest moment poate fi introdusă şi carnea (de peşte sau de pui), câte 20 de grame, şi gălbenuşul de ou. Albuşul nu se dă mai devreme de un an. Poţi apoi să introduci la masa de prânz pastele făinoase, orezul şi grişul.
[HP] Carnea, indispensabilă [/HP]
Cei mai mulţi medici consideră că după vârsta de şase luni, carnea este indispensabilă pentru copil deoarece este bogată în fier, proteine şi aminoacizi. Copilul trebuie să mănânce carne slabă, de viţel, de vită, de pui sau de peşte. Nu este recomandată carnea de porc sau de cal care este prea grasă. Carnea trebuie să fie foarte proaspătă, bine fiartă şi tocată foarte fin. Evită grăsimile, fiind de preferat mai mult consumul de grăsimi vegetale, adică uleiul de măsline, de porumb sau de floarea-soarelui. Evită alimentele prăjite, untul şi smântâna. Ouăle constituie o sursă importantă de vitamine, proteine, de fier şi de fosfor. De la vârsta de cinci luni i se poate da copilului un gălbenuş de ou tare. Pâinea, cartofii, pastele făinoase, orezul, grişul şi legumele uscate trebuie să fie şi ele introduse gradat în alimentaţia sugarului, dar în cantităţi foare mici şi după vârsta de nouă luni deoarece sunt bogate în glucide. Laptele rămâne alimentul de bază al copilului, dar chiar dacă nu este hrănit la sân, nu îi poţi da lapte de vacă mai devreme de cinci luni. Majoritatea specialiştilor sunt de părere că laptele de vacă poate fi introdus după vârsta de un an, iar alţii susţin chiar că până la vârsta de trei ani, copilul trebuie alimentat cu formule de lapte. După vârsta de nouă luni, copilul poate mânca orice fel de brânză, cu excepţia celei de capră, a brânzeturilor fermentate şi a celor foarte sărate sau bogate în grăsimi. Carnea de pasăre este foarte importantă pentru copii, ca şi peştele. După vârsta de cinci luni, se poate da piept de pui, de curcan, sau de găină tăiată mărunt şi fără piele. Raţa, care este mai grasă, se va introduce mai târziu. Legumele crude nu sunt recomandate mai devreme de vârsta de zece luni ca şi legumele uscate (linte, fasole, mazăre) care sunt mai greu de digerat.
Consumul de apă este vital
Pentru sănătatea copilului tău trebuie să ai în vedere şi aspectul hidratării, cu atât mai mult cu cât copiii, având alt metabolism, se deshidratează mult mai uşor. Din cauza labilităţii funcţiei renale, copiii sunt predispuşi la deshidratare. Pentru a preveni acest lucru, este bine să ştii câte lichide trebuie să consume zilnic micuţul tău. Specialiştii sunt de părere că în primele luni de viaţă, când bebeluşul este hrănit la sân, nevoia de hidratare este acoperită de laptele matern şi nu este necesară suplimentarea cu lichide. Sunt situaţii însă (copilul are diaree, este caniculă etc.) când alăptarea trebuie să se producă mai des, pentru a se evita deshidratarea micuţului. Odată cu începerea diversificării, bebe reduce consumul de lapte. În consecinţă, este necesară introducerea apei în meniu. Pe lângă laptele matern sau cel la biberon, sunt introduse în meniul celui mic fructele şi legumele, cunoscute printre alimentele cu potenţial hidratant crescut. În practică, dacă bebe mănâncă echilibrat, după regulile diversificării, 200-250 ml de apă pe zi sunt suficienţi. Această raţie trebuie majorată în cazul apariţiei unor probleme digestive (diaree, constipaţie), în cazul febrei sau în caz de caniculă. Alimentaţia copilului devine din ce în ce mai solidă, de aceea, pentru o bună hidratare, pe lângă lapte (bea aproximativ 300-400 ml de lapte), cel mic va trebui să bea şi o cantitate mai mare de apă (aproximativ 500-600 ml). La 2-3 ani, aportul de apă trebuie crescut la 700-800 ml pe zi, iar în cazuri speciale, cantitatea de apă trebuie adaptată corespunzător.
SFAT
- Unele alimente trebuie evitate din cauza riscului de sufocare, altele din cauza riscului de contaminare, iar altele din cauza riscului de a provoca alergii. Specialiştii consideră că până la vârsta de patru ani sunt interzise: arahidele, alunele, nucile, migdalele, bomboanele (risc de sufocare); pastele făinoase, orezul, pâinea în cantităţi mari (risc de carenţe de fier şi calciu şi digestie deficitară); cafeaua, ceaiul negru, condimentele (excitante); apele minerale acidulate, sifonul şi alcoolul.
- Bebeluşul nu are voie să consume sare înainte de a împlini vârsta de patru luni chiar dacă i-ai diversificat alimentaţia. Zahărul este necesar pentru creşterea copilului, dar se recomandă cel cu digestie lentă, care se găseşte în cereale sau cartofi, fiind de evitat cel cu digestie rapidă (dulciuri, prăjituri, siropuri), care se transformă în grăsime dăunătoare.
- Până la o anumită vârstă, copilul nu-şi poate exprima verbal starea de sete. De aceea, pentru a putea preveni deshidratarea micuţului, trebuie să-l urmăreşti cu atenţie, mai ales după o masă sățioasă. În cazul în care cel mic are buzele uscate şi limba lipicioasă, face pipi mai rar decât de obicei, iar urina are o culoare mai închisă, trebuie să ştii că acestea sunt semne de deshidratare. Este bine să consulţi medicul în orice problemă, deoarece el ştie cel mai bine toate remediile.