Potrivit specialiştilor, dintr-o şcoală cu 500 de elevi, 15-35 de copii prezintă risc de ADHD, fiind vorba cel mai adesea de acei copii etichetaţi ca obraznici, agitaţi, neatenţi, neobrăzaţi, lipsiţi de educaţie. Pentru că nu sunt percepuţi, aşa cum ar fi normal, adică ca nişte copii care au o problemă de sănătate, pot să apară consecinţe negative asupra educaţiei şi stilului de viaţă. De cele mai multe ori, aceşti copii deranjează clasa, nu se pot adapta, sunt mutaţi dintr-o clasă în alta sau chiar dintr-o şcoală în alta şi nu reuşesc să îşi definitivieze studiile.
Potrivit datelor statistice, 61,8% din totalul elevilor cu ADHD reuşesc să încheie studiile liceale, în timp ce, în rândul celor care nu au tulburări comportamentale de acest gen, ponderea este de 98,7%. Incidenţa este mai mare în ceea ce priveşte dificultatea de învăţare – 45,5% din totalul copiilor cu ADHD, faţă de 1,3% la cei fără astfel de probleme. În privinţa riscului suspendării sau exmatriculării din unitatea de învăţământ, acesta este prezent la 70,9% din totalul copiilor cu ADHD, faţă de 21,3% în cazul celor care nu suferă de această problemă de sănătate. Îngrijorător este şi procentul celor care consumă droguri sau tutun – aproape dublu la copiii cu ADHD, faţă de restul.
Un parteneriat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) şi Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA), cu sprijinul mediului privat, va facilita profesorilor şi educatorilor accesul la informaţii despre ADHD, în scopul înţelegerii cauzelor, manifestărilor şi a modalităţilor de tratament ale acestei tulburări. Problemele legate de tulburarea ADHD sunt uneori subevaluate în cabinetele medicale şi de obicei ignorate în şcoli, de aceea copiii cu ADHD sunt de multe ori stigmatizaţi, tocmai pentru că nu există, la ora aceasta, un mod eficient de recunoaştere şi de integrare a lor în comunitatea de învăţământ. Majoritatea copiilor care prezintă această tulburare sunt etichetaţi greşit, mutaţi des dintr-o clasă în alta sau riscă să fie daţi afară din şcoală”, declară dr. Ileana Botezat Antonescu, managerul CNSMLA.
“Acceptă-mă, înţelege-mă, învaţă-mă” – este egida sub care sute de educatori, învăţători şi profesori din toată ţara, vor afla de la specialiştii din domeniul psihiatriei copilului şi adolescentului cum să îi ajute pe copiii cu ADHD să se dezvolte normal şi să îşi găsească drumul în societate, a anunţat Domnica Petrovai, psiholog de copii, unul dintre specialiştii CNSMLA care vor coordona parteneriatul cu cadrele didactice. Specialiştii afirmă că unul din domeniile majore ale vieţii copiilor diagnosticaţi cu ADHD afectat de această tulburare este performanţa şcolară. De aceea un rol important îl are intervenţia psihoeducaţională la şcoală care prin îmbunătăţirea cunoştinţelor cadrelor didactice despre ADHD şi dezvoltarea unei bune colaborări ale acestora cu părinţii poate conduce la creşterea performaţelor şcolare şi sociale ale copiilor cu ADHD.
“Ca mecanism, parteneriatul va funcţiona sub forma unor întâlniri organizate la sediile instituţiilor locale subordonate ministerelor, în care specialişti psihiatri şi psihologi de la Centrele de Sănătate Mintală din fiecare judeţ vor oferi informaţii legate de ADHD cadrelor didactice şi consilierilor şcolari. Credem că înţelegerea acestei tulburări atât de frecvente este pasul cel mai important în tratarea ei cu succes, iar cheia se află la cadrele didactice şi la părinţi”, a precizat prof. Liliana Preoteasa de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Pentru învăţătorii şi consilierii şcolari, obiectivul parteneriatului este ca, după seria de întâlniri şi discuţii cu specialiştii din filialele din teritoriu ale Centrelor Judeţene de Sănătate Mintală, aceştia să poată să îşi îmbunătăţească cunoştinţele despre cauzele şi manifestările ADHD, despre comunicarea şi colaborarea cu familiile copiilor diagnosticaţi cu ADHD şi ale celorlalţi copii din clasă şi să-şi însuşească tehnici de lucru cu copilul cu ADHD. Scopul întâlnirilor este ca, în final, să se creeze un set de procedeuri de lucru, un mod unitar de a acţiona în cazul suspicionării prezenţei manifestărilor ADHD la copiii din clasă. "Avem mare nevoie de creşterea nivelului de cunoaştere în legătură cu afecţiunea ADHD pentru că există date care arată că, nediagnosticată şi fără o consiliere sau un tratatament corespunzător, această afecţiune poartă riscul unor repercusiuni tardive asupra copilului, familiei şi societăţii. Compania Lilly susţine acest parteneriat care pune în prim-plan nevoia profesorilor de a înţelege şi de a acţiona astfel încât copiii cu ADHD să aibă şansa de a-şi dezvolta maximul de potenţial ca adolescenţi şi adulţi”, a spus dr. Daniel Popescu, director Relaţii Publice pentru Lilly România.
Din fericire, ADHD este cea mai tratabilă dintre bolile din sfera psihiatriei copilului, a explicat prof. Univ. Dr. Iuliana Dobrescu de la Spitalul Obregia din Bucureşti. Prof. Dobrescu este unul dintre specialiştii recunoscuţi în România care susţine necesitatea acestui tip de parteneriat public privat: “Problema este că tulburarea nu este recunoscută şi înţeleasă, aşa că un număr mic de diagnosticări înseamnă un procent mic de copii care, prin terapie comportamentală şi tratament, pot ajunge adulţi perfect normali”.
În afară de sectoarele din Bucureşti, judeţele în care se vor desfăşura întâlniri pe tot parcursul anului sunt: Constanţa, Galaţi, Iaşi, Mureş, Braşov, Cluj, Timiş, Arad, Alba, Prahova, Argeş, Bacău, Dolj.
