Alimentatia are o importanta majora in cresterea si dezvoltarea copiilor. Prin alimentatie copiii trebuie sa primeasca toate elementele nutritive: proteine, glucide, lipide, macronutrienti si micronutrienti in proportiile corespunzatoare grupei de varsta.
Necesarul de lipide pe kilocorp este cu atat mai crescut cu cat varsta este mai mica. Ratia de lipide pentru sugarul si copilul mic trebuie sa reprezinte minim 30% din necesarul caloric, recomandarea optimala de lipide ar fi de 40–50%. Exemplu: sugarul alimentat artificial are un necesar de 6g lipide/kilocorp/24h, iar sugarul alimentat natural are un necesar de 5g lipide/kilocorp/24h. Pe masura ce copilul creste, necesarul de lipide scade, astfel incat copilul mare are un necesar de 2g lipide/kilocorp/24h. Dupa varsta de 2 ani ratia de lipide se va limita la 30% din necesarul caloric.
Lipidele saturate si mononesaturate trebuie sa reprezinte 10% din ratia totala de lipide, iar diferenta va fi reprezentata de lipidele polinesaturate. Lipidele sau grasimile cuprind mai multe categorii de substante dintre care acizii grasi esentiali (acizi grasi polinesaturati) sunt de o importanta majora.
Rolul grasimilor in organism: – rol plastic (structural): intra in compozitia creierului si a tesutului nervos sub forma de fosfolipide – mielinizeaza retelele neuronale, alcatuiesc tesutul adipos subcutanat (tesut bogat reprezentat la persoanele obeze); – rol de protectie a organelor interne – ex. grasimea perirenala; – rol in termoreglare; – rol energetic: 1g lipide furnizeaza 9,3 kcalorii; – colestrolul intra in structura si sinteza unor hormoni: corticosteroizii si testosteronul; – participa la absorbtia vitaminelor liposolubile (vitamina A, D, E, K).
Sursele alimentare de lipide sunt: – surse animale: carnea grasa, ficatul gras, slanina, galbenusul de ou, pestele gras, icrele, untul, frisca, smantana; – surse vegetale: uleiul de floarea-soarelui, uleiul de masline, margarina, fructele oleaginoase. in alimentatia copiilor pot aparea dezechilibre nutritionale prin exces de lipide: copilul primeste o cantitate prea mare de lipde zilnic astfel incat va ajunge la anorexie sau la obezitate. Aportul crescut de lipide in alimentatie deregleaza schimbul de substante, deregleaza digestia si utilizarea proteinelor din alimentatie. Carenta de lipide este intalnita in starile de inanitie, in diarei prelungite, in sindromul de malabsorbtie, cand apar fenomene de hipovitaminoza a vitaminelor liposolubile. Lipsa acizilor grasi esentiali din alimentatia sugarului si copilului mic conduce la tulburari de crestere si dezvoltare, eritem tegumentar, scaderea rezistentei capilare, eritrocite fragile, scaderea numarului de trombocite, vindecare intarziata a ranilor, rezistenta scazuta la infectii si o imunitate scazuta in general.
Este bine ca dupa varsta de doi ani sa recomandam o dieta prudenta ca mod de viata sanatos deoarece copilul care are nivelul colesterolului crescut in sange tinde sa devina un adult cu hipercolesterolemie si de aici cu o predispozitie catre afectiuni coronariene. Pentru a preveni aparitia complicatiilor cardiace, dieta sugarului si copilului mic trebuie sa aduca un aport intre 100–300mg colesterol/zi. Nu trebuie neglijat nici aportul de carbohidrati, proteine si fibre alimentare, care trebuie sa completeze necesarul caloric zilnic.
Alimentele recomandate datorita continutului in lipide sanatoase sunt: – carnea slaba preferabil de pasare; – pestele alb; – lactatele; – uleiurile vegetale (uleiul de masline, uleiul de floarea-soarelui etc.); – ouale; – nucile. Aceste alimente vor fi adaugate treptat in alimentatia sugarului si copilului mic conform recomandarilor medicilor pediatri. Metodele gastrotehnice de preparare a alimentelor sunt: fierberea, inabusirea, prepararea la abur sau la cuptor fara a se adauga suplimentar grasime, frigere pe gratar, niciodata prin prajire. Uleiurile vegetale trebuie adaugate la sfarsitul prepararii termice a alimentelor sau ca atare la alimentele care nu necesita preparare termica.
Alimente nerecomandate din cauza continutului in acizi grasi saturati si mononesaturati in exces: – mezelurile si branzeturile foarte grase; – margarinele hidrogenate (contin acizi grasi saturati trans); – produsele de patiserie (mai ales patiseria industriala); – alimente tip fast-food; – seul, slanina, untura; – carnea prajita, carnea de porc; – conservele de carne si de peste. Se recomanda ca dieta sa fie adaptata varstei copilului, echilibrata din punct de vedere nutritional si adaptata unui stil de viata sanatos care trebuie imprimat copilului inca de la varste fragede pentru a preinampina aparitia unor boli cronice cum ar fi: diabetul zaharat, obezitatea, ulcerul gastroduodenal, boli coronariene etc.
