Politicile de acces la planificare familială, contracepție, educație sexuală și de sănătate a reproducerii, coerente și actualizate, alături de acces gratuit la întreruperi de sarcină la cerere reprezintă unele dintre principalele soluții pentru creșterea accesului femeilor la servicii de sănătate reproductivă accesibile și sigure, au arătat Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA în cadrul unei conferințe de presă susținute la Institutul Francez din România, potrivit moașele.ro.
Cele două asociații au organizat la București, în perioada 18 noiembrie – 10 decembrie, cu sprijinul organizațiilor internaționale VOICE, Médecins du Monde și Center for Reproductive Rights, evenimentul „Ce faci când nu poți să alegi în siguranță? – O experiență imersivă despre accesul la avort în România”, în care au explorat practic felul în care arată obstacolele cu care se confruntă femeile din România când accesează servicii de întrerupere a sarcinii la cerere.
„Avortul în condiții nesigure este cauza principală – dar care ar putea fi prevenită – a mortalității și complicațiilor legate de sănătatea reproducerii. Autoritățile trebuie să asigure politici de acces la planificare familială, contracepție, educație sexuală și de sănătate a reproducerii, coerente și actualizate, alături de acces gratuit la întreruperi de sarcină. Cu cât accesul la aceste servicii este mai redus, cu atât vor fi mai multe avorturi în condiții nesigure. Implicit vor fi mai multe femei care își riscă viața.”, a declarat Irina Mateescu, vicepreședinta Asociației Moașelor Independente.
De asemenea, în cadrul conferinței de presă, cele două asociații au arătat că principala cauză pentru creșterea avorturilor nesigure este că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii și a medicilor de a refuza sau criza COVID-19. O altă barieră este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, arătând că prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 – 1.200 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat.
„Trăim într-o țară în care nu avem acces la metode contraceptive, mai ales pentru cele mai vulnerabile dintre noi. Nici noi nu vrem ca femeile să facă contracepție cu avortul, dar trebuie să le oferim acest serviciu când e nevoie și nu există altă cale. Femeile vor face în continuare avort, indiferent cât de multă muncă de convingere vor face organizațiile anti-alegere, indiferent de piedicile pe care le pun spitalele și instituțiile statului. Ce e important: vor fi aceste avorturi făcute în siguranță? Credem că fiecare dintre noi trebuie să aleagă când și dacă dorește să nască un copil – nu statul, nu familia, nu comunitatea sau organizațiile anti-avort. Orice îngrădire a accesului la servicii de sănătate reproductivă este o formă de violență împotriva femeilor și nu face decât să crească numărul avorturilor nesigure”, a declarat Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale și reproductive în cadrul Centrului FILIA, potrivit sursei citate anterior.