Pe 17 noiembrie este Ziua Mondială a Prematurității, iar medicii atrag atenția asupra impactului pe care nașterea înainte de termen îl poate avea asupra celor 1 din 10 nou-născuţi din România, a părinţilor şi tuturor celor implicaţi. Aceștia subliniază îndeosebi faptul că nou născuţii prematuri prezintă un risc mai mare de infecţie severă cu VSR (virus sinciţial respirator), care poate cauza infecții pulmonare grave.

17 noiembrie, Ziua Mondială a Prematurităţii. Anual, la nivel mondial se nasc prematur aproximativ 15 milioane de copii

Potrivit statisticilor, aproximativ 15 milioane de copii se nasc prematur anual în întreaga lume, ceea ce indică o rată globală a nașterilor premature de aproximativ 11%. Cu 1 milion de copii care mor din cauza nașterii premature înainte de vârsta de 5 ani, nașterea prematură este principala cauză de deces în rândul celor mici, reprezentând 18% din toate decesele în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani și până la 35% din toate decesele în rândul nou-născuților (cu vârsta <28 de zile).

Rata nașterilor premature este în creștere în multe țări, iar în România 1 din 10 copii se nasc înainte de termen. Scopul Zilei Mondiale a Prematurităţii este de a educa mamele să ia măsuri referitoare la anumite stiluri de viaţă ce pot conduce la o naștere prematură, dar și de a crește gradul de conştientizare asupra VSR (virusul sinciţial respirator), o boală infecțioasă ce poate fi extrem de periculoasă pentru micuții născuți înainte de termen.

Ce este virusul sincițial respirator (VSR)?

Peste 60% din infecţiile respiratorii sunt determinate de virusul sinciţial respirator (VSR), spun experții în sănătate. Virusul sincițial respirator face parte din familia „Paramyxoviridaee” și are, de cele mai multe ori, o evoluție imprevizibilă. Pe parcursul traseului său poate produce bronşiolite, otite și chiar pneumonii.

VSR, virus frecvent în lunile de toamnă și de iarnă, este cea mai frecventă cauză a infecțiilor respiratorii superioare la sugari și copii. Majoritatea copiilor au prima infecție cu VSR până la vârsta de 2 ani și cei mai mulți dintre ei se recuperează singuri. În timp ce peste 57.000 de copii cu vârsta sub 5 ani sunt spitalizați anual cu infecție cu VSR, mai puțin de 1% dintre aceștia mor.

La prematuri, VSR reprezintă o preocupare majoră pentru sănătate. Este cauza numărul unu de îmbolnăvire și de reinternare a prematurilor, iar prematuritatea este cel mai mare factor de risc pentru infecția severă cu VSR. Bebelușii născuți înainte de termen prezintă un risc major de a dezvolta forme severe de boală acută respiratorie.

Cum se manifestă VSR la copii?

La majoritatea copiilor, infecția cu VSR seamănă cu o răceală obișnuită. Sugarii și copiii cu VSR pot avea nasul înfundat, tuse, febră și stare de rău.

Simptomele unei infecții severe cu VSR care necesită asistență medicală imediată includ:

• Respirație accelerată;
• Dificultăți de respirație;
• Cianoză (decolorare albăstruie a pielii);
• Apnee

Dacă bebelușul prezintă oricare dintre aceste simptome, este nevoie de asistență medicală imediată.

Cum putem preveni infecția cu VSR la copii

În primul an de viață, în special în lunile de toamnă și iarnă, este important ca prematurul să fie ținut cât mai departe de spațiile aglomerate. În fața pericolului reprezentat de agenții infectioși, un copil născut prematur are nevoie întotdeauna de un mediu cât mai sigur, ferit de aglomerație și interacțiuni, pentru că o infecție respiratorie banală poate însemna pentru prematur o infecție severă, uneori cu spitalizare și oxigenoterapie.

Spălarea mâinilor este cea mai bună modalitate de a preveni răspândirea infecției cu VRS, întrucât virusul poate trăi pe mâini și pe haine timp de până la 30 de minute. Acesta se răspândește prin aer atunci când persoanele cu virus tușesc sau strănută sau prin contactul cu obiecte contaminate.

Pe lângă spălarea mâinilor, eliminarea factorilor de risc ajută la prevenirea infecției cu VSR. Factorii de risc, alții decât prematuritatea, includ:

• Colectivitatea;
• Fumatul;
• Greutatea scăzută la naștere;
• Nașteri multiple;
• Boală pulmonară cronică;
• Boală cardiacă congenitală;
• Expunerea la poluanți de mediu;
• Boală neuromusculară;
• Antecedente familiale de astm.

Este important de precizat că nu există un tratament specific pentru infecția cu VSR. Antibioticele sunt utile doar în cazul infecțiilor cauzate de bacterii, nu și de virusuri. Totuși, medicul poate recomanda metode de tratament suportiv, care să ajute copilul să se simtă mai bine și poate spune ce semne să urmăriți care ar putea însemna că infecția se agravează și necesită spitalizare.

Mai multe informații despre VSR găsești pe https://desprevsr.ro. 

Surse foto: istockphoto.com

Surse articol: https://desprevsr.ro, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov