Vorbirea faciliteaza procesul educatiei si al instructiei, asadar adultii trebuie sa fie atenti la felul cum vorbeste copilul inca de la inceput.
Ajutorul parintilor este binevenit din primele clipe, cand copilul intelege vorbirea celor din jur, dar nu o poate folosi. Vorbirea se bazeaza mult pe ritm. Miscarile ritmice creeaza copilului o stare de bucurie, de veselie, care joaca un anumit rol in dezvoltarea vorbirii. Lalatiunea (adica repetarea de silabe) nu ar fi suficienta daca copilul nu ar imita si daca nu ar trai intr-o atmosfera unde relatiile de comunicare au o importanta deosebita. Aceasta importanta este data de faptul ca parintele poate sa dirijeze comportamentul copilului si sa creeze relatii intre copii. Vorbirea se dezvolta odata cu dezvoltarea mersului si a gandirii, iar singuratatea copilului duce la stagnarea dezvoltarii vorbirii. La doi ani, copilul cunoaste 200-300 de cuvinte, denumeste obiecte uzuale, foloseste doua cuvinte, cateva prepozitii, pronume, verbe la imperativ, executa comenzi simple care nu au fost explicate prin gesturi. Etapa de dezvoltare de la doi la sapte ani este o perioada de intensa verbalizare si organizare a limbajului. La trei ani, copilul cunoaste intre 900 si 1.000 de cuvinte, creeaza 3-4 propozitii simple cu subiect si predicat, executa o comanda cu doua etape si vorbirea lui este inteleasa de ceilalti membri ai familiei.
