Ingrijirea dintilor copilului ar trebui sa inceapa cu mult inainte de nastere, pentru ca primii dinti ai bebelusului incep sa se formeze foarte devreme, chiar din timpul sarcinii. De aceea, alimentatia mamei este importanta pentru viitorul copil.

Data aparitiei primilor dinti, precum si ordinea aparitiei acestora sunt foarte diferite de la un bebelus la altul. Exista copii care se nasc cu un dinte, ca de exemplu Napoleon si Iulius Cezar. La unii bebelusi, primul dinte poate sa apara de la trei luni, la altii dupa un an. Un lucru este sigur: dintii vor aparea singuri inainte ca bebelusul sa implineasca doi ani. S-a observat ca la bebelusii cu membrele mai lungi, precum si la cei care sunt alaptati, dintii apar mai devreme decat la bebelusii mai dolofani. In general, un copil are toti dintii de lapte in jurul varstei de doi ani.

Primii dinti care apar sunt cei doi dinti centrali de jos (incisivii centrali). Urmeaza cei doi dinti centrali de pe maxilarul de sus. Incisivii sunt dinti de taiere, retezare. Urmatorii dinti apar la anumite intervale de timp, pana la doi ani si jumatate, trei ani, cand apar molarii posteriori, numiti dinti de zdrobire. Mai tarziu, intre sase si opt ani, dintii de lapte incep sa cada. Ei sunt impinsi afara de dintii permanenti care le vor lua locul.

Ca simptome, bebelusul saliveaza din abundenta, cauta sa muste, are gingiile umflate si rosii, are obrazul rosu in locul unde apare dintele. Se poate sa fie mai suparacios, mai agitat noaptea sau ziua, are eritem pe fese si febra moderata (37,5-38 grade Celsius). Unele simptome nu au legatura cu aparitia dintilor. Varsaturile, diareea, guturaiul si febra mare nu au legatura cu aparitia dintilor. Pentru calmarea durerilor de aparitie a dintilor poti sa-i dai copilului o doza corespunzatoare de Paracetamol, sub forma de sirop sau de supozitor, in functie de varsta si de greutatea lui. Da-i, de asemenea, ceva de muscat, in plus, fata de suzeta sau de pumnul sau. Copiilor care au implinit sase luni, si doar acestora, li se poate da o bucata de paine sau un biscuit pentru bebelusi.

Poti sa il ajuti!

Maseaza-i gingia cu degetul curat si cu un gel dentar cu efecte anestezice, prescris de un medic. Uneori, este suficient pentru calmarea durerii, dar nu mai mult de 4-5 ori pe zi.
Pentru a avea bine grija de dintii noi ai copilului, trebuie inceput prin protejarea viitorului sau dentar. Fluorul, care intareste smaltul dintilor, este foarte util, dar numai medicul poate face recomandarile de urmat in aceasta privinta.

Este bine sa incepi ingrijirea dintilor copilului cat mai curand dupa aparitia primului dinte de lapte, pentru a evita cariile dentare. Dintii de lapte sunt la fel de importanti ca si cei permanenti. Daca unii dinti de lapte se pierd prea repede, cei care raman pot creste inghesuiti, lasand prea putin spatiu pentru ca dintii permanenti sa creasca drepti in interiorul gingiei.

Inca de la aparitia primului dinte al copilului, maseaza-i gingiile. Aceasta va ajuta urmatorii dinti sa iasa mai usor. Atunci cand are mai multi dintisori, poti sa-i dai o mica periuta de dinti si putina pasta de dinti pentru copii, pentru a accepta cu bine acest obiect nou. Spalatul pe dinti trebuie sa dureze trei minute, iar mai putin de atat inseamna ca ai irosit timpul degeaba. Cei mai multi pacienti ajung la stomatolog tocmai din cauza unei proaste ingrijiri a danturii. Alimentatia are in egala masura un rol extrem de important in dezvoltarea unor dinti sanatosi, care vor fi mai rezistenti la aparitia cariilor. Doua ingrediente sunt absolut necesare pentru a asigura dezvoltarea unor dinti si oase de buna calitate: calciul si vitamina D, care este necesara pentru absorbtia calciului din alimente. Cele mai bune surse de calciu sunt: laptele si produsele lactate, ouale, painea, legumele verzi, fructele. Vitamina D este numita si „vitamina soarelui“, deoarece organismul uman poate produce si poate stoca aceasta vitamina cand este expus la soare. Sursele alimentare de vitamina D sunt: laptele integral, untul, margarina, pestele. Se recomanda ca toti copiii pana la 18 luni sa primeasca vitamina D, zilnic, iar dupa aceasta varsta, pana la 12-15 ani, sa primeasca vitamina D in sezonul rece. Exista o legatura directa intre vitamina D si absorbtia de calciu.

Cere sfatul stomatologului!

Pastrarea sanatatii danturii copilului inseamna mai mult decat perierea zilnica. In timpul unui control de rutina, ai putea fi uimita ca medicul va intreba ce fel de apa bea copilul in timp ce ii examineaza dintii. Motivul este ca fluorurile, substante care se gasesc in mod natural in apa, joaca un rol important in dezvoltarea unei danturi sanatoase si in prevenirea cariilor. Fluorurile exista in mod natural in apa de izvor si sunt compusi ai fluorului, al treisprezecelea dintre cele mai frecvente elemente chimice din crusta terestra. Este stiut ca fluorurile ajuta la prevenirea si chiar oprirea, in fazele timpurii, a cariilor dentare. Fluorurile combat distrugerea dintilor. Intaresc smaltul acestora – o substanta dura si lucioasa care protejeaza dintii, astfel ca sa reziste mai bine acidului format de placa. De asemenea, fluorurile permit repararea sau remineralizarea dintilor deteriorati de acizi. Fluorurile nu pot repara cariile, dar pot inversa deteriorarile de nivel redus ale dintilor si astfel pot preveni formarea unor noi carii.

In general, copiii sub sase luni nu au nevoie de fluoruri. Daca zona in care traiesti are o apa care contine un nivel scazut de fluoruri, medicul sau stomatologul copilului poate prescrie picaturi cu fluoruri, tablete sau vitamine, dupa ce micutul implineste sase luni. Stomatologul poate discuta cu tine despre factorii de risc, cum sunt antecedentele din familie, operatiile sau afectiunile parodontale recente sau existenta unui impediment fizic in perierea regulata si amanuntita a dintilor. Copiii care au peste trei ani au cel mai mic risc de a face carii daca primesc regulat fluoruri din apa fluorurata natural sau artificial, in afara perierii regulate cu pasta de dinti fluorurata. Consulta stomatologul copilului inainte de a folosi vreo apa de gura fluorurata sau alte produse in afara pastei de dinti.

Ca si in cazul celor mai multe minerale si vitamine, excesul de fluor poate fi daunator. Cei mai multi copii primesc cantitatea potrivita de fluoruri in pastele de dinti si apa fluorurata. Prea multe fluoruri administrate inainte de opt ani pot duce la fluoroza smaltului, o decolorare sau o patare a dintilor permanenti. Aceasta afectiune este neplacuta, dar inofensiva si poate fi tratata adesea prin proceduri cosmetice.

Foarte rar, intoxicatia cu fluoruri se poate produce cand sunt ingerate mari cantitati de fluoruri intr-o perioada scurta de timp. Simptomele de intoxicatie cu fluoruri pot include greata, diaree, voma, dureri abdominale, salivatie excesiva sau sete crescuta. Simptomele apar la 30 de minute dupa ingerare si pot dura pana la 24 de ore. Daca banuiesti ca micutul ar fi putut manca o cantitate mare de produs fluorurat, cheama Salvarea.

Deoarece copiii mai mici de trei ani nu pot scuipa bine, este posibil sa inghita multa pasta de dinti in timpul periajului si ar trebui sa fie ajutati la cele doua periaje zilnice. Intreaba dentistul copilului despre tipul de pasta de dinti pe care ar trebui sa-l foloseasca sub varsta de trei ani. Multi profesionisti recomanda folosirea pastelor de dinti speciale pentru bebelusi si copii. Cei mici ar trebui sa foloseasca numai o cantitate de pasta de dinti de marimea unui bob de mazare si sa scuipe cat mai mult dupa periere.

Nu uita sa pastrezi pasta de dinti, suplimentele, apele de gura si alte produse care contin fluoruri departe de accesul copiilor sau intr-un dulap incuiat. In acelasi timp, trebuie sa supraveghezi periajele copilului, pentru a evita inghitirea pastei de dinti sau a altor produse fluorurate.