Ce trebuie să știi despre sindromul antifosfolipidic în sarcină?

Foto: www.nbcnews.com

Sindromul antifosfolipidic este o afectiune in care organismul produce anticorpi impotriva unor proteine din sange care au rol in modularea coagularii. La femeile gravide poate fi cauza de avort sau moarte intrauterina a fatului. Citeste aici mai multe.

Sindromul antifosfolipidic poate fi cauza formarii trombilor in venele mari ale picioarelor si uneori in cele ale bratelor, afectiune cunoscuta sub numele de tromboza venoasa profunda. Membrul afectat este umflat si dureros.

Trombozele se pot forma si in alte organe, manifestarile depinzand de organul afectat, de marimea si localizarea trombului. De exemplu, un tromb la nivelul rinichiului poate produce insuficienta renala. Sindromul apare mai frecvent la femei, cu alte afectiuni autoimune, precum lupusul.

Exista doua forme de sindrom antifosfolipidic: primar, in lipsa unei boli autoimune; secundar, aparut in cadrul unei afectiuni autoimune. Simptomele sindromului antifosfolipidic sunt consecinta formarii trombilor in arterele si venele din diferite parti ale corpului. Aparitia trombilor este urmata de scaderea sau anularea fluxului sangvin in organul respectiv si privarea celulelor de oxigen. in functie de localizarea trombilor pot aparea o serie de manifestari clinice precum durere, amorteli in vene si arterele membrelor, angina pectorala sau infarct miocardic, migrene, convulsii. in sarcina apar microinfarctizari ale placentei, nasteri premature, moarte intrauterina, avorturi.

Diagnosticul sindromului antifosfolipidic se bazeaza pe semnele clinice si pe o serie de teste de laborator. Suspiciunea de sindrom antifosfolipidic se ridica atunci cand la o persoana apar tromboze cu diferite localizari in lipsa altor cauze precum afectiuni ale sangelui sau alte boli de fond.

Monitorizare corecta

Din punct de vedere medical 25-30% din femeile cu avort spontan au sindrom antifosfolipidic prezent. In mod normal, ar trebui ca la fiecare gravida, la prima vizita, sa se faca un screening al starii de coagulabilitate a sangelui, respectiv sa se masoare APTT (activated partial thromboplastin time). Daca aceste valori sunt crescute peste limita normala, gravida ar trebui investigata mai specific, adica trebuie decelata prezenta a cel putin unuia dintre anticorpii antifosfolopidici. Cel mai des se masoara Ac AntiCardiolipina ACL si un alt marker denumit Lupus anticoagulant (LAC). Acesta din urma are aceasta denumire deoarece s-a observat ca anumite paciente cu Lupus prezinta o stare de hipercoagulabilitate si in serul acestora s-a descoperit aceasta substanta care, in mod paradoxal, in testele de laborator are efect anticoagulant, in timp ce in organism produce coagulare sanguina. Toate aceste tipuri de anticorpi pot fi de clasa IgG, IgM sau IgA.

Ce se poate face daca se descopera ca acesti anticorpi LAC si ACL sunt prezenti? Avand in vedere efectul trombotic pe care anticorpii il au in organismul matern, se incearca atenuarea acestui efect prin administrare de Heparina sau de Aspirina in doze mici. Rezultatele terapeutice se considerera a fi foarte bune.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here