Bullying-ul este o actiune deliberata de ranire (de oricare natura) asupra unei alte persoane. In bullying este vorba despre o balanta inclinata de partea agresorului, cu ajutorul capacitatilor sale, fie sociale, financiare sau fizice, asupra altei persoane care, poate, nu dispune de atat de multe abilitati/capacitati. Cand vine vorba despre sport, bullying-ul se poate referi la tonul ridicat al unui antrenor/profesor asupra copilului; la spectatorii care abuzeaza verbal jucatorii din echipa adversa; poreclele adresate copilului sau atunci cand un antrenor/profesor sau un coleg de echipa exclude o persoana dintr-o activitate sportiva.

Care sunt semnalele unui bullying in sport?

• Nu are prieteni in echipa. De altfel, sunt raportate faptele celorlalti colegi ai echipei, cum ar fi excluderea unui copil dintr-o echipa sau abuzul verbal asupra acestuia, scrie Very Well Family;
• Copilul se teme doar la ideea de a merge la joaca;
• Pierdere semnificativa a interesului pentru sport;
• Exista conflicte atat intre frati, cat si intre colegii de la scoala;
• Copilul se intoarce de la antrenament cu rani inexplicabile, deteriorarea sau pierderea unui echipament sportiv;
• Comportament agresiv al copilului dupa ce ajunge acasa;
• Simptome fizice, cum ar fi durerile de cap sau de stomac, pierderea apetitului sau probleme cu somnul;
• Copilul prezinta semne de anxietate, depresie, neincredere in sine, timiditate, temere etc.
• Copilul nu stie cum sa se protejeze impotriva abuzurilor de orice fel;
• Hainele personale fie lipsesc, fie sunt deteriorate;
• Copilul pierde sume de bani sau alte posesii.

Citeste si De ce este important sa lasi copilul sportiv sa fie dezamagit?

Care sunt tipurile de bullying, potrivit Oxford Research Encyclopedias?

Cyber-bullying-ul:

• amenintari, insulte primite pe retelele de socializare sau pe adresa de e-mail.

Homofobia:

• batjocura pe baza orientarii sexuale diferite;
• poreclele adresate copilului.

Bullying-ul fizic:

• intimidarea fizica, cum ar fi apropierea inconfortabila a unei persoane;
• controlul asupra unei persoane;
• violenta fizica (impingere, lovire, bruscare etc.).

Bullying-ul emotional:

• intimidarea verbala;
• blamarea, invinovatirea atunci cand o persoana greseste intr-o anumita situatie;
• negarea realizarilor unei persoane;
• repetarea criticilor asupra abilitatilor unei persoane;
• tonul ridicat sau tipetele;
• restrictii repetate, cum ar fi inlaturarea timpului de joaca din programul copilului;
• asteptari, presiuni cu privire la performantele copilului;

Bullying-ul social:

• excluderea dintr-un grup, chiar si atunci cand copilul-victima apartine unui grup, dar nu primeste deloc mingea pentru a lua parte la activitatea sportiva;
• ironiile, rumoarea;
• intimidarea in fata celorlalti prin critica adusa copilului.

Citeste si Sporturi pentru copii

Care sunt efectele bullying-ului?

Copiii-agresori pot:

• sa aleaga, cu atentie, victima potrivita, scrie Play by the Rules;
• sa-si insuseasca, in urma agresiunii de orice fel, ceea ce-si doreste, cum ar fi putere, admiratie sau acceptare;
• copiii-agresori au fost, la randul lor, victime ale bullying-ului;
• acestia pot sa adopte o atitudine aroganta, agresiva sau impulsiva;
• pot sa imparta „puterea” cu alti copii-agresori;
• nu constientizeaza efectele comportamentului lor asupra unei victime;
• acestia pot crede ca unii copii merita sa fie agresati;
• acestia pot fi influentati, in mod negativ, preluand agresivitatea de acasa, de la televizor sau din filme;
• considera ca „isi pot face dreptate” si singuri.

Daca nu stii cum arata copilul-victima, el poate fi si cel hiperprotejat de parinti, care nu stie cum sa se foloseasca de abilitatile sale sociale.

Vorbeste deschis cu copilul tau despre bullying

Pune cat mai multe intrebari astfel incat copilul sa vorbeasca cat mai deschis despre incidentele pe care tocmai le-a mentionat. De asemenea, ii poti spune copilului tau ca nu mai pare interesat de activitatile sportive la fel de mult cat obisnuia sa le placa. Ceea ce trebuie sa inteleaga el este faptul ca nu are nicio vina pentru care i s-a intamplat asta. De altfel, micutul tau are nevoie sa stie ca esti un parinte mandru de el pentru ca a avut curajul sa se deschida, sufleteste, in fata ta. Asigura-te ca acesta stie ca ii esti mereu alaturi si-l poti ajuta sa treaca peste asta.

Potrivit Aliantei Nationale privind Sporturile pentru Copii (The National Alliance for Youth Sports, presc. NAYS), exista cateva sfaturi pentru situatiile in care copiii se vor afla intr-o situatie de bullying, si anume:

• sa respire adanc si sa inspire, in mod calm si lent;
• sa stea drepti, „cu capul sus”;
• ca parinte, fii calm si nu furios sau distrat;
• mentine contactul vizual;
• adopta un ton al vocii linistit, dar totusi cat mai clar si precis pentru a te face auzit de catre copilul-agresor/copiii-agresori;
• Adopta un ton neconflictual, dar totusi ferm, ca de exemplu „Asta este bullying si nu-mi place ceea ce-mi faci. Trebuie sa spunem <<Stop>> pentru a ne putea distra cu totii in continuare”;
• Nu folosi porecle pentru copilul-agresor si nici insulte, amenintari;
• Nu folosi degetul aratator sau oricare alte semne amenintatoare;
• Evita sa porti ranchiuna;
• Vorbeste scurt si la obiect.
• Evita sa contactezi parintii agresorului sau chiar pe agresorul insusi sau sa planifici intalniri intre acesta si copilul tau.

Cel mai bun sfat, in astfel de cazuri, este sa stai de voba cu antrenorul copilului tau deoarece acest lucru denota ca ai luat lucrurile in serios, ca parinte. Vorbiti, impreuna, despre cum poate antrenorul/profesorul sa pastreze o anumita siguranta cand vine vorba despre fiecare copil in parte. Daca raspusnul sau nu este indeajuns sau daca nu te poate ajuta cu nimic, cel mai bine este sa mergi mai departe, la conducerea scolii pentru a semnala anumite fapte care se petrec asupra copilului tau.

Daca copilul isi doreste o alta echipa sau chiar sa renunte la activitatea sportiva practicata, este alegerea sa, mai scrie Very Well Family.

Vezi si De la ce varsta este indicat sportul?