Fumul de tigara, care se mai numeste si fumat secundar sau pasiv, se refera atat la aerul daunator din incapere, dupa ce o persoana a fumat, cat si la respiratia unui fumator. Aceasta atmosfera toxica contine mai mult de 7.000 de substante chimice, dintre care sute sunt toxice si aproximativ 70 dintre acestea pot provoca o boala canceroasa. 

Potrivit Centrelor pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (presc. engl. CDC) din SUA, 2,5 milioane de adulti care au fost nefumatori au murit pentru ca au fumat pasiv. Nu exista un nivel de expunere fara riscuri la fumul pasiv (Raport medical general incepand din 1964). 

Fumul pasiv provoaca numeroase probleme de sanatate la sugari si copii, inclusiv atacuri mai frecvente si mai severe ale astmului bronsic, infectii respiratorii, infectii ale urechii si Sindromul mortii subite la sugari (SMSS). Fumatul in timpul sarcinii are ca rezultat mai mult de 1.000 de decese infantile anual (in  SUA). 

Citeste si Cand stim ca bebelusul are astm? Cauze, simptome si sfaturi medicale

Expunerea la fumul de pasiv are efecte adverse imediate asupra sistemului cardiovascular si poate provoca boli coronariene si accident vascular cerebral. Cea mai comuna cauza a aparitiei bolii coronariane este ateroscleroza sau placa de aterom, reprezentata de acumularea de material in interiorul peretelui vascular, cel mai frecvent de colesterol, celule inflamatorii, colagen, calciu și alte componente, scrie Pro MedIq.

Nefumatorilor care sunt expusi la fumatul pasiv acasa sau la locul de munca le creste riscul de a dezvolta boli de inima cu 25-30%. Fumul secundar mareste riscul de accident vascular cerebral cu 20-30%. Respiratia fumului pasiv poate afecta functionarea normala a inimii, a sistemului vascular existand riscul de a avea un atac de cord.

Chiar si o scurta expunere la fumul pasiv poate deteriora mucoasa vaselor de sange si poate determina aparitia cheagurilor de sange. Aceste schimbari pot provoca un atac de cord mortal. Nefumatorii care sunt expusi fumului pasiv pot avea un risc de aparitie a cancerului pulmonar cu 20-30% mai mare.

Nefumatorii care sunt expusi fumului pasiv consuma multe din aceleasi substante care cauzeaza cancer si otravuri ca fumatorii. Ca si in cazul fumatului activ, cu cat este mai lunga durata si cu cat este mai mare nivelul expunerii la fumatul pasiv, cu atat este mai mare riscul aparitiei cancerului pulmonar.

Sindromul mortii subite la sugari (SMSS) reprezinta decesul brusc, inexplicabil, neasteptat al unui copil in primul an de viata. SMSS este principala cauza a decesului la sugarii sanatosi, in timp ce fumul de tigara creste riscul de a face SMSS. 

Citeste si Ce este sindromul mortii subite la sugari si de ce apare?

Fumatul de catre gravide creste riscul ca cel mic sa sufere de SMSS. Copiii care sunt expusi fumatului pasiv dupa nastere prezinta, de asemenea, un risc mai mare pentru SMSS. Chimicalele din fumul de tigara afecteaza creierul intr-un fel care are legatura cu reglarea respiratiei sugarilor.

Copiii care mor din SMSS au concentratii mai mari de nicotina in plamanii lor si niveluri mai ridicate de nicotina decat sugarii care mor din alte cauze.

Parintii pot ajuta la protejarea copiilor lor de SMSS prin urmatoarele lucruri, si anume:

• Nu fuma daca esti insarcinata;
• Nu fuma in casa sau in jurul copilului tau;
• Pune bebelusul pe spate atunci cand doarme. 

Fumul secundar poate provoca probleme grave de sanatate la copii. Studiile arata ca acei copii mai mari ai caror parinti fumeaza, se imbolnavesc mai des. Plamanii lor cresc mai putin decat in cazul copiilor care nu respira fumul secundar si fac mai des bronsita si pneumonie.

Tusea e mai frecventa la copiii care respira fumul secundar. Fumul de tigara poate declansa un atac de astm la un copil. Copiii cu astm bronsic care sunt in jurul fumului pasiv au atacuri mai severe si frecvente de astm. Un atac sever de astm poate pune viata copilului in pericol. Copiii ai caror parinti fumeaza in jurul lor au mai multe infectii ale urechii.

Parintii isi pot ajuta copiii sa se protejeze de fumul de tigara, luand urmatoarele masuri:

• Nu permite nimanui sa fumeze in apropierea casei;
• Nu permite nimanui sa fumeze in masina, chiar si cu fereastra deschisa;
• Asigura-te ca centrele de zi si scolile sunt sigure.

Academia Americana de Pediatrie (AAP) a efectuat cercetari privind efectele fumului „la mana a treia” si a constatat ca este, de asemenea, daunator. Fumul „la mana a treia” este fumul lasat in urma, adica toxinele nocive care raman in locurile in care oamenii au fumat anterior. Asta inseamna ca se gaseste in peretii unui local, pe scaunele unei masini sau chiar in parul unui copil, dupa ce acesta a ramas langa o persoana fumatoare. 

Daca fumezi sau esti expus fumului pasiv in perioada de sarcina, copilul este expus la substante chimice nocive. Acest lucru poate duce la multe probleme severe de sanatate, inclusiv:

• avort spontan;
• nastere prematura;
• greutate la nastere mai mica decat se astepta.

Riscurile pentru sanatate cresc cu cat femeia insarcinata fumeaza mai mult sau este expusa la fumul de tigara. Renuntarea fumatului oricand in timpul sarcinii va ajuta – desigur, cu cat mai repede, cu atat mai bine. Toate femeile insarcinate ar trebui sa stea departe de fumul pasiv si sa le ceara fumatorilor sa nu fumeze in jurul lor. 

Industria de tigarete ataca evidentele medicale care arata ca fumul de tigara este nociv pentru ceilalti oameni din jurul nostru. Fumatul liber in spatii publice (parcuri, localuri) ii pot face pe fumatori fie sa se lase, fie sa reduca achizitionarea de tigari, iar asta ar insemna ca marile companii de tigari sa aiba de suferit, precizeaza Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Citeste si Fumatul interzis in locurile de joaca pentru copii. Ce facem cu cei care nu respecta legea?

Autor: Andreea Borcila