In niciun alt moment din viata nu m-am simtit atat de speciala ca in sarcina!

Inainte sa raman insarcinata am auzit atatea povestioare despre graviditate, incat mental m-am pregatit ca cele noua luni vor fi cele mai grele din viata mea. Dar am realizat destul de repede (si ma bucur tare mult!) ca toate mamicile care m-au “pregatit” pentru ceea ce urma erau bine-intentionate, doreau sa stie exact ce o sa mi se intample, prin ce o sa trec, sa-mi fie mai usor cumva…

Si intr-adevar toate acele schimbari fizice si emotionale prin care am trecut in perioada sarcinii chiar au fost pe alocuri adevarate provocari, dar am inteles ca, pe langa toate acestea, nu mi-a povestit nimeni despre cat de puternica, deosebita, increzatoare, entuziasmata voi fi, care sunt partile frumoase prin care voi trece. Pentru ca in niciun alt moment din viata nu m-am simtit atat de speciala ca in sarcina!

He-he, provocarile au fost reale. Greturile acelea matinale (sau ma rog, la mine erau mai mult nocturne), oboseala din primul trimestru, senzatia aceea ca, ba mi-e o pofta ciudata de ceva anume, ba nu mai suport mirosul de tocanita (inainte de sarcina salivam numai la gandul de a manca tocanita!). Si tot acel “roller-coaster” de emotii: ba eram extrem de vesela, ba plangacioasa, ba dinamica, ba fara vlaga si fara niciun chef de a face nimic (si acum ma intreb, cum de m-a suportat sotul…). Of, Doamne, si nevoia mea de a merge la toaleta din 5 in 5 minute in ultimul trimestru de sarcina… Si fricile mele legate de nastere, de alaptare, intrebarile mele “daca nu o sa fiu o mama buna…?”.

Toate acestea au fost cat se poate de reale. Am trecut prin ele, le-am simtit, le-am trait din plin. Dar felul in care m-am simtit in anumite momente din sarcina, nici n-as putea sa le descriu suficient prin cuvinte. Pe la 20 de saptamani de sarcina m-am simtit cea mai frumoasa, cea mai atractiva, cea mai increzatoare, cea mai deosebita femeie din Univers.

Eram mandra de burtica mea, de cum aratam, de cum ma simteam, de parca eram o regina, de parca aveam un secret pretios pe care trebuia sa-l protejez, in acelasi timp de parca toata lumea depindea de misiunea mea. Imi apreciam corpul mai mult ca oricand, eram recunoscatoare pentru ceea ce traiesc, eram multumita de felul in care aratat, de modul in care ma simt. Atitudinea mea era de nepretuit! Pur si simplu, in niciun alt moment din viata nu m-am simtit atat de speciala ca in sarcina! 🙂

Autor: Inga Stoian

 

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here