Autism. Daca li s-ar oferi copiilor doar ABA, ar fi la fel de rau ca in cazul in care aceasta terapie nu ar exista

Timp de trei zile, in perioada 27-29 octombrie, la Bucuresti a avut loc Conferinta Internationala IACB 2017. Evenimentul, organizat de Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism (AITA) si acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania, a reunit parinti, specialisti, persoane cu autism, reprezentanti ai ONG-urilor din tara, 36 de lectori romani si patru lectori internationali.

Cei peste 400 de participanti au adus in discutie terapiile si serviciile necesare persoanelor cu autism, ocazie cu care, in cadrul lucrarilor complex documentate, au fost identificate nevoi, solutii si resurse. Temele abordate au fost centrate pe terapia tulburarilor de limbaj la persoanele cu autism, invatarea scrisului si cititului, terapia si suportul parintilor, terapia de cuplu si individuala, terapia si abordarea fratilor copiilor cu autism, terapiile senzoriale, kinetoterapia, abordarile cu pictograme dar si teme referitoare la adultii cu autism.

“Terapia autismului nu presupune o singura abordare, nu are o solutie universal valabila, si uneori aflarea celei mai potrivite abordari nu este usoara. A avea informatiile potrivite despre alternativele in educatie si terapie la momentul in care ai nevoie de ele reprezinta un avantaj de care parintii pot profita atunci cand inteleg ca exista multiple abordari. Atunci cand una sau alta dintre abordari nu este potrivita, exista si alte optiuni valoroase care pot fi luate in discutie”, a declarat Daniela Gavankar, coordonatorul stiintific al conferintei si presedinte AITA.

Gina Davies (Marea Britanie), specialist cu peste 20 de ani de experienta in lucrul cu persoanele cu autism, a adus resurse si speranta atat parintilor cat si specialistilor din domeniu, avand prezentari cu rezultate dovedite stiintific si foarte original demonstrate. Tema centrala a prezentarilor sale a fost legata de atentie si de metodele prin care durata si stabilitatea acesteia sa fie crescute la copiii cu autism, cooperare si imbunatatirea stimei de sine si a starii psihice generale a copiilor cu autism.

Specialistii norvegieni invitati – Petter Naess si Gabriela Vilhelmsen – au abordat teme de mare interes pentru cei prezenti, legate de implicarea in terapia copilului a tuturor celor din jurul acestuia, cooperare care ar trebui sa existe intre educatori, medici, parinti, specialisti, vecini etc in beneficiul copilului si familiei. De asemenea, jocul, socializarea si terapia parintilor au fost teme primite cu real interes de parintii si specialistii prezenti la eveniment.

Pentru ca in Romania copilului cu autism i se recomanda, in general, terapia ABA (fiind si cea mai cunoscuta la noi), am solicitat Danielei Gavankar, psiholog si analist comportamental, informatii mai ample in privinta rezultatelor acestei terapii si a existentei unor alternative.

”ABA este o abordare foarte eficienta, care are rezultate excelente atunci cand se desfasoara intensiv, in fiecare zi, ducand la o recuperare fantastica atunci cand copilul are resurse si gradul de severitate al tulburarii nu este mare. Un program de terapie ABA, are succes mai mare sau mai mic, in functie de anumiti factori, cum ar fi: varsta la care intra in program (recomandat inaintea varstei de 2-3 ani), profesionalismul coordonatorului si echipei, implicarea cat mai mare a parintilor, numarul de ore efectuat (recomandat cel putin 15 pe saptamana). Insa factorul decisiv, care influenteaza rezultatul terapiei, atunci cand toate cele de mai sus sunt indeplinite, este nivelul de severitate al tulburarii si absenta sau prezenta diagnosticelor associate (ADHD, epilepsie, deficienta mintala, tulburare senzoriala, tulburare de invatare, etc). Copilul introdus intr-un asemenea program are suport pe toate ariile importante de dezvoltare si parcurge programul in ritmul resurselor si limitelor sale personale”, a spus Daniela Gavankar.

Dificultatile sunt evidente atunci cand programul este foarte structurat, atat pentru copiii care resping structura, cat si pentru cei care nu fac fata avalansei de obiective si activitati desfasurate simultan, spun specialistii. ”Un program de recuperare pentru un copil cu autism se alcatuieste personalizat, in functie de nevoi, si poate cuprinde: ABA (analiza comportamentala aplicata – Applied Behavior Analysis), grupuri de socializare si generalizare, PECS (Picture Exchange Communication System) si alte sisteme de comunicare cu ajutorul pictogramelor), logopedie, VB (verbal behaviour), terapie senzoriala, kinetoterapie etc. Aceste abordari nu se exclud una pe cealalta, ci se completeaza oferindu-i copilului tot suportul necesar.

Daniela Gavankar

De exemplu, un copil care inca nu a dobandit limbajul verbal, poate avea un program care sa cuprinda ABA, PECS, socializare, terapie senzoriala. Acolo unde copilul a dobandit deja limbajul verbal insa, ABA se impleteste cu VB , logopedie, cu grupurile de socializare si generalizare. Totul se stabileste in functie de nevoi. Daca li s-ar oferi copiilor doar ABA, ar fi la fel de rau ca in cazul in care ABA nu ar exista.

ABA chiar are rezultate remarcabile cu unii copii, insa un procent de 10% dintre copiii cu autism nu raspund la acest tip de tratament intensiv, iar alti 30 – 40% fac progrese lente. In aceste cazuri este recomandat sa fie luate in considerare alte terapii pentru a ajuta copilul sa progreseze, sa se simta bine la terapie, sa vina cu bucurie si sa traiasca o experienta de succes, intarindu-si astfel stima de sine si increderea in fortele proprii”, a subliniat Daniela Gavankar.

AUTOR: Laura Bogaciu

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here