Dulciurile și băuturile carbogazoase cu conținut de zahăr sunt două dintre atracțiile principale ale celor mici. Acestea au însă un impact negativ major asupra sănătății dentare, iar în articolul de față vom încerca să aflăm mai multe despre două metode inovatoare care ne pot ajuta să protejăm sănătatea orală a celor mici.

Despre sigilarea și fluorizarea dentară, beneficiile și recomandările specialiștilor cu privire la cele două metode de prevenție a cariilor am stat de vorbă cu dr. Ela Oprea, medic specialist Pedodonție în cadrul Clinicilor Trident.

Ce sunt sigilarea și fluorizarea dentară?

dr. Ela Oprea: Sigilarea dentară, împreună cu fluorizarea dentară și periajul profesional sunt metode folosite pentru a preveni apariția cariilor dentare atât pe dinții temporari cât și pe dinții permanenți.

Sigilările se realizează de către medicul dentist pedodont după ce acesta a realizat periajul profesional și a verificat cu atenție suprafețele ce urmează să fie protejate cu acele materiale pentru sigilarea șanțurilor și fosetelor dentare de la nivelul suprafețelor ocluzale (suprafața cu care mestecăm alimentele de la nivelul molarilor și premolarilor).

Dacă sunt corect realizate și daca pacientul nu prezintă obiceiuri vicioase – să ronțăie diverse alimente foarte dure – sigilările dentare pot rezista o perioadă foarte lungă de timp. Acestea se verifică de fiecare dată în timpul vizitei la stomatolog pentru controlul periodic și periaj, recomandat fiind pentru copii și adolescenți să viziteze medicul pedodont la fiecare trei luni.

Când ar trebui să înceapă copiii să beneficieze de tratamente de sigilare și fluorizare dentară?

dr. Ela Oprea: Aceste tratamente se pot realiza în momentul în care copilul este cooperant și nu există riscul de a se speria. Ideal ar fi să se înceapă cu periajul și fluorizarea dinților iar ulterior, dacă mmicuțul pacient ne permite, putem începe să realizăm și sigilările dentare.

Ce beneficii au sigilarea și fluorizarea dentară?

dr. Ela Oprea: Prin realizarea acestor manopere se scade riscul de dezvoltare a cariei dentare într-un procent de 70-80%, procent semnificativ și de luat în calcul atunci când ne gândim la ce putem face pentru a avea o dantură sănătoasă.

Mai mult decât atât, aceste manopere scad sensibilitatea dentară, ideal de folosit de către pacienții purtători de aparate dentare. Nu în ultimul rând, cele două intervenții au beneficii majore pentru pacienții cu structuri dentare deficitare, smalț fragil, displazii de smalț; eficient și în cazul pacienților care nu pot menține o igienă dentară corectă.

Care sunt diferențele între sigilarea și fluorizarea dinților?

dr. Ela Oprea: Fluorizarea dinților constă în aplicarea pe smalțul dentar, primul strat al dintelui și cel mai rezistent, de soluții, geluri, varnishuri sau lacuri ce conțin o cantitate mare de fluor. Această substanță ajută la refacerea structurii smalțului iar acesta devine mai puternic, mai rezistent în fața atacurilor acide din timpul meselor și gustărilor, moment în care PH-ul din cavitatea orală devine acid. Aceste substanțe se aplică controlat, în cabinetul dentar, în mai multe ședințe, în funcție de gradul de demineralizare dentară al fiecărui pacient la indicația medicului stomatolog. Pentru a menține acest rezultat se recomandă folosirea pastelor de dinți pentru uz zilnic ce conțin fluor sau alte substanțe care ajută la refacerea smalțului afectat de carii incipiente necavitare.

Recomandat ar fi ca sigilarea și fluorizarea dentară să se realizeze în ședințe diferite.  În timpul efectuării manoperei de sigilare a dinților se aplică pe suprafața cu care mestecăm, suprafața ocluzală, a molarilor și premolarilor, un strat subțire de material de sigilare special conceput pentru acest tip de intervenție. Aceste materiale eliberează constant în timp o cantitate mică de fluor, ceea ce duce la o creștere a rezistenței smaltului în timp în acea zonă pe care este aplicată sigilarea.

Există riscuri asociate cu sigilarea și fluorizarea dentară?

dr. Ela Oprea:  Riscuri majore nu există, însă este foarte important să alegem cu atenție specialistul pedodont care execută aceste manopere și să respectăm întocmai indicațiile legate de igiena dentară și controalele periodice primite.

Care sunt recomandările de doze zilnice de fluor în funcție de vârsta copilului?

dr. Ela Oprea: Se recomandă folosirea produselor ce conțin fluor pe categorii de vârstă. La nivelul smalțului, fluorul face legături cu cristalele de hidroxiapatită (componente de bază ale smalțului) rezultând cristale mai rezistente de fluoroapatită ce fac smalțul mai dur i mai rezistent iîn fața proceselor de demineralizare acidă.

Pentru pasta de dinți se recomandă, ca și concentrație de fluor:

• 6 luni – 2 ani: 500 ppm. Cantitatea de pastă folosită se recomandă să nu fie mai mare decât mărimea unui bob de orez;
• 2 ani – 6 ani: 1000(+) ppm. Cantitatea de pastă folosita se recomandă să fie de mărimea unui bob de mazăre;
• peste 6 ani: 1450 ppm – moment în care putem mări cantitatea de produs.

Dozele zilnice de fluor recomandate diferă, de asemenea, în funcție de vârstă:

• 0-6 luni: 0,1mg/zi;
• 7-12 luni: 0,5mg/zi;
• 1-3 ani: 0,7mg/zi;
• 4-8 ani: 1mg/zi;
• 9-11 ani: 2mg/zi;
• 14-18 ani: 3mg/zi.

Ce alte surse de fluor există și ce implicații aduce supradozarea cu fluor?

dr. Ela Oprea: Fluorul este un mineral care se poate regăsi în diferite alimente: pește, carne, ouă, nuci, legume dar și în apă sau ceai. Alimentele bogate în fluor și calciu sunt implicate activ în formarea țesutului osos, a dinților și a parului. Acest oligoelement care intră în organism cu alimentele participă activ la procesele de creștere și restaurare. Cândsunt utilizate medicamente sintetizate i produse florurate, trebuie avut in vedere faptul că supradozajul poate fi periculos pentru sănătate.

Excesul de fluor în organism se manifestă prin apariția afecțiunii numită Fluoroză, destul de rar întâlnită dar care prezintă manifestări importante. Dinții au un aspect pătat, pete albe-gălbui pe suprafața smalțului. La concentrații foarte mari de fluor în organism dinții pot avea chiar pete maronii și devin casanți iar efectele se pot observa la nivelul întregului organism.

Sfaturi și recomandări pentru părinți cu privire la sigilarea și fluorizarea dinților copiilor:

dr. Ela Oprea: Recomandarea ar fi ca părinții să se consulte cu medicul stomatolog curant al copilului pentru a lua cea mai bună decizie în prevenirea apariției afecțiunilor dentare. Realizate corect și ținând cont de nevoile fiecărui pacient în parte, aceste manopere de prevenție ne ajută să creștem copii cu o dantură sănătoasă și fără „teamă de dentist.

Cum poate fi îmbunătățită igiena orală a copiilor?

 dr. Ela Oprea:  Se recomandă efectuarea periajului dentar de două ori pe zi, dimineața și seara, cu periuțe dentare potrivite vârstei copilului, din momentul apariției primilor dinți de lapte (6-10 luni). După vârsta de 3 ani se recomandă folosirea periuțelor electrice special concepute pentru copii sub supravegherea unui adult. Periajul dentar trebuie să fie verificat și completat de către adultul care supraveghează copilul până când cel mic execută un periaj corect și complet (ideal până la vârsta de 8-9 ani).

Pe lângă periajul dentar se recomand folosirea atei dentare sau a dusșului bucal zilnic i a apelor de gură. Acestor indicații li se adaug recomandarea de a merge periodic la medicul pedodont pentru control și igienizare dentară, din trei în trei luni, pentru a preveni sau a ține sub control eventualele probleme dentare.