Iti pedepsesti copilul pentru ca se comporta ca tine?

Unii parinti inteleg ca nu-i poti cere unui copil sa fie perfect, sa aiba un comportament ireprosabil si sa aiba un autocontrol impecabil. Stop! Despre ce vorbim? Tu, adultul, reusesti sa arati ca detii toate aceste abilitati, poti demonstra ca te poti descurca si iti poti gestiona intotdeauna emotiile, atitudinea, comportamentul? Oare? Nu gresesti? Nu esti o fiinta umana? Si atunci, ce facem? Pedepsim copilul pentru ca se comporta ca un copil? Sau poate ca, de fapt, iti pedepsesti copilul pentru ca se comporta ca tine?

Citeste si: Tu iti lovesti copilul? Nici macar o palma?

Stiai ca si copilul este om?

Sau dupa cum atat de sincer, revoltator, sincer, dureros si simplu, a subliniat Rebecca Eanes, blogger de parenting si autoarea cartii “The Newbie’s Guide to Positive Parenting”:

,,Deseori, copiii sunt pedepsiti doar pentru ca sunt fiinte umane. Micutii nu au voie sa fie morocanosi, nu au voie sa aiba zile mai proaste, nu au voie sa aiba un ton al vocii mai ridicat sau o atitudine nepotrivita. Si asta, in timp ce noi adultii le avem pe toate cele enumerate mai sus. Niciunul dintre noi nu este perfect. Ar trebui sa incetam sa le mai cerem copiilor nostri perfectiunea, atata timp cat nici noi nu reusim sa o atingem”.

Acest lucru nu inseamna sa-ti lasi copilul sa faca tot ce-si doreste, sa se comporte urat cu ceilalti, sa fie isteric, sa nu te asculte sau, de fapt, sa nu asculte pe nimeni. Nu. Iata ce poti sa faci. Sa il inveti cum poate sa fie mai bun, cum poate sa faca alegeri mai intelepte, cum sa fie politicos, cum sa nu-si proiecteze pe ceilalti propriile nemultumiri, cum poate avea un comportament astfel incat sa-i fie bine printre oameni si cum sa-si gestioneze frica, frustrarea, furia, tristetea, dezamagirea.

Citeste si: Nu-ti pedepsi copilul, arata-i consecintele actiunilor!

Copilul este oglinda ta

Rebecca Eanes le propune adultilor urmatorul exercitiu:

Raspunde onest la urmatoarele intrebari si fii sincer cu tine, apoi gandeste-te de ce se comporta copilul altfel decat iti doresti tu.

Ti-ai ignorat copilul sau nu erai chiar atent(a) in timp ce vorbea cu tine? Sau poate ca butonai telefonul in timp ce el iti povestea ceva cu entuziasm?

Ai ridicat vocea la el sau te-a vazut ca ridici vocea la cineva?

Ai avut o atitudine nepotrivita sau lipsita de respect fata de cineva?

Dar despre comportamentul partenerului tau ce ai putea sa spui?

Ai trantit vreodata usa atunci cand erai nervos sau ti-ai dat ochii peste cap atunci cand auzeai ceva ce nu-ti convine?

Nu te intreb ce ai raspuns. Te las sa-ti fii propriul tau judecator.

Sunt convinsa ca ai avut tendinta sa-ti justifici comportamentul in timp ce raspundeai la intrebari. Ca erai prea obosit, prea stresat, ca aveai multe pe cap, ca erai racit, ca hormonii sunt de vina, ca de la vremea instabila de afara ti se trage etc. Dar tu stii ca esti un om bun, ca te lupti din greu sa reusesti si intelegi ca uneori mai si gresesti.

Acum priveste-ti copilul.

Este si el un pui de om. Si are si el motivele lui sa greseasca.

Uneori sunt greselile lui. Dar de cele mai multe ori sunt greselile tale, pe care copilul doar ti le arata.

Si uite asa, ajungi sa-ti pedepsesti copilul doar pentru ca se comporta exact ca tine.

Autor: Inga Stoian

Citeste si: Parenting pozitiv: cum il inveti sa fie responsabil pentru propriile actiuni?

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here